Mecanică / Mișcarea relativă

03

Mișcarea relativă

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 06

Mișcarea relativă

Formule și raționament matematic

Dacă un punct \(A\) se deplasează cu viteza de \(70\,\mathrm{km\,h^{-1}}\), iar un punct \(B\) se deplasează cu viteza de \(80\,\mathrm{km\,h^{-1}}\), atunci viteza relativă dintre ele depinde de sensul de deplasare al celor două puncte.

Relația fundamentală

În general, viteza relativă a punctului \(A\) față de punctul \(B\) este dată de diferența vectorială a vitezelor lor:

\[ \vec{v}_{A/B} = \vec{v}_{A} - \vec{v}_{B}. \]

Această relație arată că mișcarea relativă trebuie tratată vectorial. Într-o singură dimensiune, semnul vitezelor devine foarte important, deoarece el indică sensul mișcării.

Cazul 1 — deplasare în sensuri opuse

Dacă punctele \(A\) și \(B\) se deplasează în sensuri opuse, atunci valorile algebrice ale vitezelor au semne contrare. Alegem drept sens pozitiv sensul de deplasare al lui \(A\). În acest caz:

\[ v_A = +70\,\mathrm{km\,h^{-1}}, \qquad v_B = -80\,\mathrm{km\,h^{-1}}. \]

Viteza relativă a lui \(A\) față de \(B\) devine:

\[ v_{A/B} = v_A - v_B = 70 - (-80) = 150\,\mathrm{km\,h^{-1}}. \]

Prin urmare, în cazul mișcării pe sensuri opuse, modulele vitezelor se adună. Un exemplu elocvent este deplasarea a două mașini pe autostradă, pe sensuri opuse de mers. Viteza relativă este mult mai mare, ceea ce înseamnă că apropierea dintre ele se produce mult mai rapid, iar impactul poate fi mult mai sever.

Cazul 2 — deplasare în același sens

Dacă aceleași puncte \(A\) și \(B\) se deplasează în același sens, atunci vitezele au același semn:

\[ v_A = +70\,\mathrm{km\,h^{-1}}, \qquad v_B = +80\,\mathrm{km\,h^{-1}}. \]

În acest caz, viteza relativă este diferența modulelor:

\[ v_{B/A} = v_B - v_A = 80 - 70 = 10\,\mathrm{km\,h^{-1}}. \]

Rezultă că viteza relativă este de numai \(10\,\mathrm{km\,h^{-1}}\). Într-o asemenea situație, s-ar putea produce o tamponare doar dacă punctul \(B\) se află în spatele punctului \(A\), deoarece \(B\) are viteza mai mare și îl ajunge din urmă.

Precizare importantă

Într-o dimensiune, trebuie precizat întotdeauna sensul pozitiv ales. În două dimensiuni, nu mai este suficient să lucrăm doar cu valori numerice ale vitezelor, ci trebuie să folosim componentele vectoriale:

\[ \vec{v}_{A/B} = \left( v_{Ax} - v_{Bx} \right)\vec{i} + \left( v_{Ay} - v_{By} \right)\vec{j}. \]

Modulul vitezei relative se calculează atunci cu relația:

\[ v_{A/B} = \sqrt{ \left( v_{Ax} - v_{Bx} \right)^2 + \left( v_{Ay} - v_{By} \right)^2 }. \]

Concluzie: în mișcarea relativă, nu este suficient să cunoaștem doar vitezele corpurilor, ci trebuie să precizăm și sistemul de referință, precum și sensul sau direcția de deplasare. În sensuri opuse, vitezele relative se adună, iar în același sens, ele se scad.