Mecanică / Forța de frecare

03

Forța de frecare

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 08

Forța de frecare

Formule și raționament matematic — Forța de frecare

Atunci când două corpuri se află în contact, suprafețele lor se opun alunecării relative. Această opoziție este descrisă prin forța de frecare.

Într-o problemă nu introducem imediat formula frecării. Mai întâi stabilim dacă obiectul rămâne în repaus, dacă este pe punctul de a aluneca sau dacă alunecă deja.

1. Forțele care apar la contact

Suprafața acționează asupra corpului printr-o forță de contact. Aceasta poate fi descompusă în reacțiunea normală \(\vec N\), perpendiculară pe suprafață, și forța de frecare \(\vec F_f\), paralelă cu suprafața.

\[ \vec R=\vec N+\vec F_f \]
Sensul forței de frecare

Forța de frecare are sens opus alunecării relative sau tendinței de alunecare dintre suprafețe.

2. Simboluri și unități

Simbol Mărime fizică Unitate în SI
\(m\) Masa corpului \(\mathrm{kg}\)
\(g\) Accelerația gravitațională \(\mathrm{m/s^2}\)
\(G=mg\) Greutatea corpului \(\mathrm{N}\)
\(N\) Reacțiunea normală \(\mathrm{N}\)
\(F_{fs}\) Forța de frecare statică \(\mathrm{N}\)
\(F_{fk}\) Forța de frecare la alunecare \(\mathrm{N}\)
\(\mu_s\) Coeficientul de frecare statică Fără unitate
\(\mu_k\) Coeficientul de frecare la alunecare Fără unitate

3. Frecarea statică

Frecarea statică apare atunci când obiectul nu alunecă. Valoarea ei nu este constantă, ci se adaptează forței care încearcă să deplaseze corpul.

\[ 0\leq F_{fs}\leq F_{fs,\max} \]

Valoarea maximă a frecării statice este:

\[ F_{fs,\max}=\mu_sN \]
Atenție

Relația \(F_{fs}=\mu_sN\) este folosită numai la limita alunecării. Cât timp corpul rămâne în repaus, frecarea statică poate avea orice valoare cuprinsă între zero și valoarea maximă.

  1. Calculăm frecarea statică maximă.

    \[ F_{fs,\max}=\mu_sN \]

  2. Comparăm forța aplicată cu frecarea maximă.

    Dacă \(F\leq F_{fs,\max}\), obiectul rămâne în repaus.

  3. Aplicăm condiția de echilibru.

    În acest caz:

    \[ F_{fs}=F \]

Condiție Frecarea Starea corpului
\(F<\mu_sN\) \(F_{fs}=F\) Corpul rămâne în repaus
\(F=\mu_sN\) \(F_{fs}=F_{fs,\max}\) Corpul este la limita alunecării
\(F>\mu_sN\) Frecarea statică nu mai poate menține echilibrul Corpul începe să alunece

4. Frecarea la alunecare

După ce obiectul începe să alunece, folosim coeficientul de frecare la alunecare.

\[ F_{fk}=\mu_kN \]

De obicei, coeficientul de frecare statică este mai mare decât coeficientul de frecare la alunecare:

\[ \mu_s>\mu_k \]

De aceea, este în general mai greu să pornim un obiect din repaus decât să îl menținem în mișcare.

5. Corp pe un plan orizontal

Considerăm un corp de masă \(m\), aflat pe un plan orizontal și tras cu o forță orizontală \(F\).

Analiza pe direcția verticală

Corpul nu se mișcă pe verticală, deci accelerația verticală este nulă.

\[ \sum F_y=0 \]

\[ N-mg=0 \]

\[ \boxed{N=mg} \]

Condiția de pornire
\[ F_{fs,\max}=\mu_smg \]

Corpul începe să alunece numai dacă:

\[ F>\mu_smg \]
Accelerația după pornire

După ce obiectul începe să alunece, frecarea devine:

\[ F_{fk}=\mu_kmg \]

Aplicăm legea a doua a lui Newton pe direcția orizontală:

\[ F-F_{fk}=ma \]

\[ F-\mu_kmg=ma \]

Împărțind relația la \(m\), obținem:

\[ \boxed{ a=\frac{F}{m}-\mu_kg } \]

6. Oprirea unui corp prin frecare

Considerăm un corp care alunecă pe un plan orizontal cu viteza inițială \(v_0\). După încetarea forței care l-a pus în mișcare, singura forță orizontală este frecarea.

Accelerația

\[ -F_{fk}=ma \]

\[ -\mu_kmg=ma \]

\[ \boxed{a=-\mu_kg} \]

Timpul de oprire

\[ v=v_0+at \]

\[ 0=v_0-\mu_kgt_{\mathrm{oprire}} \]

\[ \boxed{ t_{\mathrm{oprire}} = \frac{v_0}{\mu_kg} } \]

Distanța de oprire

\[ v_f^2=v_0^2+2ad \]

\[ 0=v_0^2-2\mu_kgd \]

\[ \boxed{ d_{\mathrm{oprire}} = \frac{v_0^2}{2\mu_kg} } \]

Consecință

Distanța de oprire este proporțională cu pătratul vitezei inițiale. Dacă viteza se dublează, distanța de oprire devine de patru ori mai mare.

\[ (2v_0)^2=4v_0^2 \]

7. Corp pe un plan înclinat

Pe un plan înclinat cu unghiul \(\alpha\), greutatea se descompune într-o componentă paralelă cu planul și una perpendiculară pe plan.

\[ G_{\parallel}=mg\sin\alpha \]
\[ G_{\perp}=mg\cos\alpha \]
Reacțiunea normală

\[ N-mg\cos\alpha=0 \]

\[ \boxed{N=mg\cos\alpha} \]

Condiția ca obiectul să rămână în repaus

Componenta care încearcă să deplaseze corpul este \(mg\sin\alpha\). Frecarea statică trebuie să poată echilibra această componentă.

\[ mg\sin\alpha \leq \mu_smg\cos\alpha \]

\[ \sin\alpha \leq \mu_s\cos\alpha \]

\[ \boxed{ \tan\alpha\leq\mu_s } \]

La limita alunecării:

\[ \boxed{ \tan\alpha_0=\mu_s } \]
Accelerația în timpul coborârii

Alegem sensul coborârii drept sens pozitiv.

\[ mg\sin\alpha-F_{fk}=ma \]

\[ mg\sin\alpha-\mu_kmg\cos\alpha=ma \]

\[ \boxed{ a = g\left( \sin\alpha-\mu_k\cos\alpha \right) } \]

8. Exemplu rezolvat pas cu pas

Enunț

Un corp cu masa \(m=4\,\mathrm{kg}\) se află pe un plan orizontal. Coeficientul de frecare statică este \(\mu_s=0{,}40\), iar coeficientul de frecare la alunecare este \(\mu_k=0{,}30\). Considerăm \(g=9{,}8\,\mathrm{m/s^2}\).

Stabilim ce se întâmplă atunci când asupra corpului acționează o forță de \(12\,\mathrm{N}\), apoi o forță de \(20\,\mathrm{N}\).

Pasul 1: reacțiunea normală

\[ N=mg = 4\cdot9{,}8 = 39{,}2\,\mathrm{N} \]

Pasul 2: frecarea statică maximă

\[ F_{fs,\max} = \mu_sN = 0{,}40\cdot39{,}2 = 15{,}68\,\mathrm{N} \]

Pasul 3: aplicăm forța de \(12\,\mathrm{N}\)

\[ 12\,\mathrm{N} < 15{,}68\,\mathrm{N} \]

Frecarea statică poate echilibra forța aplicată. Corpul rămâne în repaus.

\[ F_{fs}=12\,\mathrm{N}, \qquad a=0 \]
Pasul 4: aplicăm forța de \(20\,\mathrm{N}\)

\[ 20\,\mathrm{N} > 15{,}68\,\mathrm{N} \]

Corpul începe să alunece. Folosim coeficientul de frecare la alunecare.

\[ F_{fk} = \mu_kN = 0{,}30\cdot39{,}2 = 11{,}76\,\mathrm{N} \]

\[ F_{\mathrm{rez}} = 20-11{,}76 = 8{,}24\,\mathrm{N} \]

\[ a = \frac{F_{\mathrm{rez}}}{m} = \frac{8{,}24}{4} = 2{,}06\,\mathrm{m/s^2} \]

\[ \boxed{ a=2{,}06\,\mathrm{m/s^2} } \]

9. Verificarea dimensională

Pentru relația:

\[ F_{fk}=\mu_kN \]

coeficientul de frecare este:

\[ \mu_k=\frac{F_{fk}}{N} \]

Din punct de vedere dimensional:

\[ [\mu_k] = \frac{\mathrm{N}}{\mathrm{N}} \]

\[ \boxed{ [\mu_k]=1 } \]

Coeficientul de frecare este o mărime fără unitate de măsură.

10. Metoda generală de rezolvare

  1. Izolează corpul studiat.

    Separă mental corpul de mediul înconjurător.

  2. Reprezintă toate forțele.

    Include greutatea, reacțiunea normală, forța aplicată și forța de frecare.

  3. Alege axele de coordonate.

    Pe un plan înclinat, o axă trebuie aleasă paralel cu planul, iar cealaltă perpendicular pe acesta.

  4. Calculează reacțiunea normală.

    Nu presupune automat că \(N=mg\).

  5. Stabilește tipul frecării.

    Pentru repaus folosim frecarea statică. Pentru alunecare folosim:

    \[ F_{fk}=\mu_kN \]

  6. Aplică legea a doua a lui Newton.

    \[ \sum F_x=ma_x, \qquad \sum F_y=ma_y \]

  7. Verifică rezultatul.

    Controlează semnul accelerației, unitățile de măsură și sensul fizic al răspunsului.

Relațiile principale
\[ 0\leq F_{fs}\leq\mu_sN \]
\[ F_{fk}=\mu_kN \]
\[ N=mg \]
\[ N=mg\cos\alpha \]
\[ a = g\left( \sin\alpha-\mu_k\cos\alpha \right) \]
\[ d_{\mathrm{oprire}} = \frac{v_0^2}{2\mu_kg} \]