Energia unui corp care se rotește poate fi înțeleasă fără a introduce o formulă nouă din senin. Pornim de la energia cinetică obișnuită a fiecărei mici părți a corpului și urmărim ce se întâmplă atunci când toate aceste părți se rotesc împreună în jurul aceleiași axe.
1. Cum privim matematic un corp care se rotește?
Considerăm un corp rigid care se rotește în jurul unei axe fixe. Corpul poate fi privit ca un ansamblu de elemente foarte mici de masă. Pentru început, este mai simplu să ne imaginăm că aceste elemente sunt particule distincte, cu masele \(m_1,m_2,m_3,\ldots\).
Fiecare particulă se află la o anumită distanță perpendiculară față de axa de rotație. Pentru particula \(i\), vom nota această distanță cu \(r_i\).
Toate particulele aparțin aceluiași corp rigid, deci se rotesc împreună. Ele au aceeași viteză unghiulară, dar nu au aceeași viteză liniară.
Diferența apare deoarece fiecare particulă se află la o altă distanță față de axa de rotație.
2. De ce punctele unui corp rigid nu au aceeași viteză liniară?
Dacă întregul corp se rotește cu viteza unghiulară \(\omega\), toate punctele corpului parcurg același unghi în același interval de timp.
Un punct aflat la distanța \(r_i\) față de axă are însă viteza liniară:
Relația arată că viteza crește direct proporțional cu distanța față de axă.
Particulă aproape de axă
\(r_i\) este mic, prin urmare și viteza liniară \(v_i\) este mică.
Particulă departe de axă
\(r_i\) este mai mare, deci particula se deplasează mai repede.
Într-un corp rigid aflat în rotație, punctele au aceeași \(\omega\), nu aceeași \(v\). Tocmai această diferență de viteză liniară face ca poziția masei față de axă să conteze în calculul energiei.
3. Energia cinetică a unei singure particule
Pentru o particulă de masă \(m_i\), energia cinetică este cea cunoscută din mișcarea de translație:
În rotație, viteza particulei nu este independentă de poziția sa. Avem:
Înlocuim această expresie în energia cinetică:
Ridicând produsul la pătrat:
Distanța față de axă apare la pătrat deoarece energia cinetică depinde de \(v^2\), iar în rotație viteza este \(v=\omega r\).
4. Energia cinetică a întregului corp
Corpul conține multe particule. Energia cinetică totală este suma energiilor cinetice ale tuturor particulelor.
Adunăm energiile particulelor
Folosind expresia energiei fiecărei particule:
Înlocuim viteza liniară
Rezultă:
Dezvoltăm pătratul
Scoatem factorii comuni
Pentru un corp rigid, toate particulele au aceeași viteză unghiulară \(\omega\). Aceasta nu depinde de indicele \(i\), deci poate fi scoasă în fața sumei.
Am ajuns la o expresie în care energia depinde de două lucruri distincte:
de starea de mișcare, prin \(\omega\), și de distribuția masei, prin suma \(\sum_i m_i r_i^2\).
5. Momentul de inerție apare natural în calcul
Suma \(\sum_i m_i r_i^2\) apare de fiecare dată când calculăm energia unui corp rigid aflat în rotație. Pentru a nu rescrie mereu această expresie, ea este definită ca o mărime fizică separată: momentul de inerție.
Înlocuind această definiție în expresia energiei:
Relația \(K_{\mathrm{rot}}=\frac12I\omega^2\) are exact aceeași origine ca energia cinetică obișnuită. Ea rezultă din adunarea energiilor cinetice ale tuturor elementelor de masă care compun corpul.
6. Ce spune matematic momentul de inerție?
Momentul de inerție nu depinde numai de masa totală. Fiecare element de masă este ponderat cu pătratul distanței sale față de axă.
O masă situată departe de axă contribuie astfel mult mai mult decât aceeași masă plasată aproape de axă.
Ce se întâmplă dacă dublăm distanța?
Pentru un element de masă \(m\) aflat la distanța \(r\):
Dacă îl mutăm la distanța \(2r\):
Dublarea distanței față de axă produce o contribuție de patru ori mai mare la momentul de inerție.
Materialul aflat aproape de margine este la distanță mare de axă. Din cauza factorului \(r^2\), această masă mărește puternic momentul de inerție. De aceea, distribuția masei spre exterior poate influența mult comportarea energetică a unui corp rotitor.
7. Momentul de inerție al unui corp continuu
Pentru câteva particule, suma este ușor de scris. Un disc, o bară sau un rotor real conține însă un număr enorm de particule.
Împărțim corpul în elemente foarte mici de masă \(dm\). Un astfel de element, aflat la distanța \(r\) față de axă, contribuie cu:
Adunarea tuturor contribuțiilor se face prin integrare:
Energia cinetică de rotație păstrează aceeași formă:
Integrala adună contribuția energetică a tuturor elementelor de masă ale corpului. Nu este o regulă separată de fizică, ci forma continuă a sumei.
8. Unitățile de măsură
Din definiția momentului de inerție:
rezultă:
Viteza unghiulară se măsoară în:
Radianul este adimensional, astfel că în calculele dimensionale putem scrie:
9. Verificarea dimensională a energiei
Pornim de la:
Înlocuim unitățile:
Dar:
Prin urmare:
Relația are deci dimensiunea corectă pentru o energie.
10. Cum depinde energia de viteza de rotație?
Pentru același corp și aceeași axă de rotație, momentul de inerție \(I\) rămâne constant.
Energia depinde atunci de pătratul vitezei unghiulare:
Dacă dublăm viteza unghiulară
Dublarea vitezei unghiulare nu dublează energia, ci o mărește de patru ori.
Deoarece energia depinde de pătratul vitezei unghiulare, creșterea turației poate mări foarte repede energia stocată în rotor.
Dacă viteza unghiulară devine de zece ori mai mare, energia devine de o sută de ori mai mare, dacă momentul de inerție rămâne același.
11. Cum depinde energia de momentul de inerție?
Dacă două corpuri se rotesc cu aceeași viteză unghiulară, atunci:
arată că energia este direct proporțională cu momentul de inerție:
Dacă momentul de inerție este de două ori mai mare, iar \(\omega\) este aceeași, energia de rotație este de două ori mai mare.
Un moment de inerție mare nu înseamnă automat că energia este mare. Dacă obiectul nu se rotește, atunci \(\omega=0\), iar energia cinetică de rotație este nulă.
12. Disc și inel: aceeași masă, aceeași rază, aceeași viteză unghiulară
Considerăm un disc uniform și un inel subțire, ambele având masa \(M\), raza \(R\) și aceeași viteză unghiulară \(\omega\).
| Corp | Distribuția masei | Moment de inerție |
|---|---|---|
| Disc uniform | masa este distribuită de la centru până la margine | \[ I_{\mathrm{disc}} = \frac{1}{2}MR^2 \] |
| Inel subțire | aproape întreaga masă se află la raza \(R\) | \[ I_{\mathrm{inel}} = MR^2 \] |
Energia discului este:
Înlocuim momentul de inerție:
Pentru inel:
Comparând:
Nu pentru că inelul are mai multă masă și nici pentru că se rotește mai repede. Masa, raza și viteza unghiulară sunt aceleași. Diferența provine exclusiv din distribuția masei față de axă.
13. Energia de rotație a unei bare uniforme
Pentru o bară subțire, uniformă, de masă \(M\) și lungime \(L\), care se rotește în jurul unei axe perpendiculare prin centru:
Energia cinetică de rotație este:
Înlocuind:
Pentru o masă și o viteză unghiulară date, energia crește cu pătratul lungimii barei.
14. Cum extragem celelalte mărimi din relația energiei?
Relația fundamentală este:
Dacă dorim viteza unghiulară
Dacă dorim momentul de inerție
Pentru aceeași energie, un corp cu moment de inerție mai mare are o viteză unghiulară mai mică.
15. Dacă problema oferă turația în rotații pe minut
În aplicațiile tehnice, viteza unui rotor este deseori dată în rotații pe minut, notate rpm. Pentru relația energiei avem nevoie însă de viteza unghiulară în radiani pe secundă.
Dacă rotorul efectuează \(n\) rotații pe minut, frecvența în rotații pe secundă este:
O rotație completă corespunde unghiului \(2\pi\), astfel că:
Înlocuind:
După transformarea turației în \(\omega\), energia se poate calcula cu:
Dacă introducem direct valoarea în rpm în formula energiei, rezultatul este greșit. Relația a fost scrisă pentru viteza unghiulară exprimată în unități SI.
16. Cum trebuie gândită o problemă de energie cinetică de rotație?
- Identifică obiectul care se rotește.
- Identifică exact axa de rotație.
- Determină momentul de inerție \(I\) față de acea axă.
- Verifică dacă viteza unghiulară este deja exprimată în \(\mathrm{rad/s}\).
- Dacă este dată turația în rpm, transform-o mai întâi în \(\omega\).
- Folosește relația: \(K_{\mathrm{rot}}=\frac12I\omega^2\).
- Verifică unitatea rezultatului. Energia trebuie exprimată în jouli.
- La final, interpretează rezultatul: energia mare provine dintr-un \(I\) mare, dintr-o \(\omega\) mare sau din ambele?
17. Greșeli frecvente
- Folosirea masei \(M\) în locul momentului de inerție \(I\) în relația energiei de rotație.
- Alegerea unei formule pentru momentul de inerție corespunzătoare unei alte axe de rotație.
- Uitarea pătratului vitezei unghiulare.
- Introducerea turației în rpm direct în formula energiei.
- Considerarea tuturor punctelor corpului ca având aceeași viteză liniară.
- Confundarea inerției la rotație cu energia de rotație. Momentul de inerție caracterizează corpul și distribuția masei; energia caracterizează starea sa de mișcare.
- Presupunerea că un corp cu moment de inerție mare trebuie să aibă neapărat energie mare, chiar dacă nu se rotește.
Firul logic al întregii lecții
Pentru fiecare element de masă al corpului:
În rotație:
Prin urmare:
Adunând energiile tuturor elementelor:
Definim:
și obținem:
Astfel, energia cinetică de rotație este determinată de două aspecte: cât de repede se rotește corpul, prin \(\omega\), și cum este distribuită masa față de axă, prin momentul de inerție \(I\). Aceasta este ideea care trebuie înțeleasă înainte de memorarea formulei.