Mecanică / Yo-Yo

03

Yo-Yo

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 17

Yo-Yo

Mecanică · Lecția 17

Formule și raționament matematic — Yo-Yo

Mișcarea unui yo-yo este un exemplu foarte bun pentru a vedea cum mișcarea de translație și mișcarea de rotație sunt legate între ele. Pentru a descrie matematic coborârea sa trebuie să analizăm, în același timp, deplasarea centrului de masă și rotația corpului în jurul axei pe care este înfășurat firul.

1. Modelul fizic

Considerăm un yo-yo de masă \(M\), al cărui fir este înfășurat pe o axă de rază \(R_0\). Momentul de inerție al întregului yo-yo față de axa care trece prin centrul său de masă este \(I_{\mathrm{com}}\).

În timp ce yo-yo-ul coboară, centrul său de masă se deplasează vertical, iar corpul se rotește. Presupunem că firul nu alunecă pe axă și că masa firului poate fi neglijată.

\(M\) — masa yo-yo-ului, în \(\mathrm{kg}\)
\(R_0\) — raza axei pe care este înfășurat firul, în \(\mathrm{m}\)
\(I_{\mathrm{com}}\) — momentul de inerție față de centrul de masă, în \(\mathrm{kg\,m^2}\)
\(T\) — tensiunea din fir, în \(\mathrm{N}\)
\(a_{\mathrm{com}}\) — accelerația centrului de masă, în \(\mathrm{m/s^2}\)
\(\alpha\) — accelerația unghiulară, în \(\mathrm{rad/s^2}\)

Observație. Raza importantă în relația dintre deplasare și rotație nu este raza exterioară a yo-yo-ului, ci raza \(R_0\) a axei pe care se desfășoară firul.

2. Forțele care acționează asupra yo-yo-ului

În timpul coborârii, asupra yo-yo-ului acționează în principal două forțe. Greutatea este orientată vertical în jos, iar tensiunea firului este orientată vertical în sus.

\[ G = Mg \]

Pentru a simplifica semnele în timpul deducerii, alegem sensul vertical în jos ca sens pozitiv.

Greutatea contribuie pozitiv la mișcarea de coborâre, iar tensiunea firului se opune acesteia. Aplicând legea a doua a lui Newton pentru mișcarea centrului de masă obținem:

\[ Mg-T=Ma_{\mathrm{com}} \]

Această relație descrie numai mișcarea de translație. Ea nu este suficientă pentru a determina accelerația deoarece nu cunoaștem încă tensiunea \(T\).

3. De ce tensiunea produce rotația?

Greutatea este aplicată efectiv în centrul de masă. Din această cauză, brațul ei față de axa centrală este nul și greutatea nu produce moment al forței în raport cu centrul yo-yo-ului.

Tensiunea firului este diferită. Firul este tangent la axa de rază \(R_0\), iar linia de acțiune a tensiunii nu trece prin centrul yo-yo-ului. Tensiunea produce astfel un moment al forței care pune corpul în rotație.

\[ \tau = T R_0 \]

Pentru mișcarea de rotație folosim analogul rotațional al legii a doua a lui Newton:

\[ \tau=I_{\mathrm{com}}\alpha \]

Înlocuind momentul produs de tensiune:

\[ T R_0=I_{\mathrm{com}}\alpha \]

Această relație este legătura dintre tensiunea din fir și modificarea rotației. Cu cât momentul de inerție este mai mare, cu atât corpul se opune mai mult modificării stării sale de rotație.

4. Legătura dintre accelerația liniară și accelerația unghiulară

Firul se desfășoară de pe axă fără să alunece. Din acest motiv, deplasarea liniară a centrului yo-yo-ului este direct legată de rotația axei.

Pentru o rotație cu un unghi \(\theta\), lungimea de fir desfășurată este:

\[ s=R_0\theta \]

Derivând această relație în raport cu timpul, obținem relația dintre viteza liniară și viteza unghiulară:

\[ v_{\mathrm{com}}=R_0\omega \]

Derivând încă o dată în raport cu timpul:

\[ a_{\mathrm{com}}=R_0\alpha \]

Prin urmare:

\[ \alpha=\frac{a_{\mathrm{com}}}{R_0} \]
Legătură importantă

Este aceeași idee care apare la rostogolirea fără alunecare a unei roți. La yo-yo, însă, contactul care leagă translația de rotație nu este contactul dintre roată și sol, ci contactul dintre fir și axa centrală.

5. Determinarea tensiunii din fir

Revenim la ecuația pentru rotație:

\[ T R_0=I_{\mathrm{com}}\alpha \]

Înlocuim accelerația unghiulară cu expresia obținută anterior:

\[ T R_0 = I_{\mathrm{com}} \frac{a_{\mathrm{com}}}{R_0} \]

Împărțim relația la \(R_0\):

\[ T = \frac{I_{\mathrm{com}}}{R_0^2} a_{\mathrm{com}} \]

Acum tensiunea este exprimată în funcție de accelerația pe care încercăm să o determinăm.

6. Deducerea accelerației yo-yo-ului

Pentru translație aveam:

\[ Mg-T=Ma_{\mathrm{com}} \]

Înlocuim tensiunea cu expresia găsită folosind mișcarea de rotație:

\[ Mg - \frac{I_{\mathrm{com}}}{R_0^2} a_{\mathrm{com}} = Ma_{\mathrm{com}} \]

Mutăm termenii care conțin accelerația în aceeași parte:

\[ Mg = Ma_{\mathrm{com}} + \frac{I_{\mathrm{com}}}{R_0^2} a_{\mathrm{com}} \]

Scoatem \(a_{\mathrm{com}}\) factor comun:

\[ Mg = a_{\mathrm{com}} \left( M+\frac{I_{\mathrm{com}}}{R_0^2} \right) \]

Rezultă:

\[ a_{\mathrm{com}} = \frac{Mg} {M+\dfrac{I_{\mathrm{com}}}{R_0^2}} \]

Împărțim numărătorul și numitorul la \(M\):

\[ \boxed{ a_{\mathrm{com}} = \frac{g} {1+\dfrac{I_{\mathrm{com}}}{MR_0^2}} } \]

Relația reprezintă modulul accelerației orientate în jos.

Dacă alegem, în schimb, axa verticală pozitivă în sus, așa cum apare în convenția folosită în manual, accelerația este orientată în sens negativ:

\[ \boxed{ a_{\mathrm{com}} = - \frac{g} {1+\dfrac{I_{\mathrm{com}}}{MR_0^2}} } \]

Semnul minus nu indică o „accelerație mai mică decât zero” în sens fizic. El arată doar că vectorul accelerație este orientat în jos, opus sensului pozitiv ales pentru axă.

7. Ce ne spune formula?

Expresia accelerației este mai importantă decât pare. Ea ne permite să înțelegem imediat de ce un yo-yo nu cade cu accelerația \(g\).

Dacă \(I_{\mathrm{com}}\) crește
numitorul crește, iar \(a_{\mathrm{com}}\) scade. Un yo-yo cu o inerție la rotație mai mare își modifică mai greu rotația și coboară mai lent.
Dacă \(R_0\) scade
termenul \(\dfrac{I_{\mathrm{com}}}{MR_0^2}\) crește, iar accelerația scade.
Dacă \(I_{\mathrm{com}}\to 0\)
accelerația tinde spre \(g\). În această limită, efectul rotației devine neglijabil.
De ce contează atât de mult raza axei?

În formulă apare \(R_0^2\). Asta înseamnă că o modificare aparent mică a razei axei poate produce o schimbare importantă a accelerației. Din acest motiv, geometria axei este esențială în construcția unui yo-yo.

8. Tensiunea din fir

Putem determina acum și tensiunea. Am obținut:

\[ T = \frac{I_{\mathrm{com}}}{R_0^2} a_{\mathrm{com}} \]

Introducem expresia accelerației:

\[ T = \frac{I_{\mathrm{com}}}{R_0^2} \cdot \frac{g} {1+\dfrac{I_{\mathrm{com}}}{MR_0^2}} \]

După simplificare:

\[ \boxed{ T= Mg \frac{I_{\mathrm{com}}} {I_{\mathrm{com}}+MR_0^2} } \]

Pentru un yo-yo aflat în coborâre, tensiunea este mai mică decât greutatea:

\[ T<Mg \]

De aceea rezultanta forțelor este orientată în jos, iar centrul de masă accelerează în această direcție.

9. Aceeași relație obținută din energie

Formula accelerației poate fi verificată și prin conservarea energiei mecanice. Presupunem că yo-yo-ul pornește din repaus și coboară pe o distanță verticală \(h\), iar pierderile prin frecare sunt neglijabile.

Scăderea energiei potențiale gravitaționale este:

\[ Mgh \]

Această energie nu devine numai energie cinetică de translație. Yo-yo-ul se rotește, deci apare și energie cinetică de rotație:

\[ Mgh = \frac{1}{2}Mv_{\mathrm{com}}^2 + \frac{1}{2}I_{\mathrm{com}}\omega^2 \]

Deoarece firul nu alunecă pe axă:

\[ v_{\mathrm{com}}=R_0\omega \]

De aici:

\[ \omega= \frac{v_{\mathrm{com}}}{R_0} \]

Înlocuim:

\[ Mgh = \frac{1}{2}Mv_{\mathrm{com}}^2 + \frac{1}{2}I_{\mathrm{com}} \frac{v_{\mathrm{com}}^2}{R_0^2} \]

Scoatem factor comun:

\[ Mgh = \frac{v_{\mathrm{com}}^2}{2} \left( M+\frac{I_{\mathrm{com}}}{R_0^2} \right) \]

Rezultă:

\[ v_{\mathrm{com}}^2 = \frac{2gh} {1+\dfrac{I_{\mathrm{com}}}{MR_0^2}} \]

Dacă accelerația este constantă și yo-yo-ul pornește din repaus:

\[ v_{\mathrm{com}}^2=2a_{\mathrm{com}}h \]

Comparând cele două relații obținem din nou:

\[ \boxed{ a_{\mathrm{com}} = \frac{g} {1+\dfrac{I_{\mathrm{com}}}{MR_0^2}} } \]

Este un rezultat important: aceeași formulă apare atât din analiza forțelor și a momentelor, cât și din conservarea energiei. Cele două metode descriu aceeași mișcare din perspective diferite.

10. Unde ajunge energia?

Într-o simplă cădere liberă, energia potențială gravitațională se transformă numai în energie cinetică de translație.

Pentru yo-yo, energia se împarte între două forme:

\[ K_{\mathrm{trans}} = \frac{1}{2}Mv_{\mathrm{com}}^2 \]
\[ K_{\mathrm{rot}} = \frac{1}{2}I_{\mathrm{com}}\omega^2 \]

Prin urmare, la aceeași coborâre \(h\), viteza centrului de masă al yo-yo-ului este mai mică decât viteza unui obiect care cade liber de la aceeași înălțime.

O interpretare utilă

Yo-yo-ul nu „pierde” energie pentru că se rotește. Energia potențială este pur și simplu împărțită între translație și rotație. Într-un model ideal, energia mecanică totală rămâne constantă.

11. De ce urcarea nu înseamnă accelerație în sus?

Un aspect care poate părea surprinzător este faptul că, atunci când yo-yo-ul urcă pe fir, viteza sa este orientată în sus, dar accelerația poate rămâne orientată în jos.

Viteza și accelerația nu trebuie să aibă același sens. Dacă yo-yo-ul se deplasează în sus, iar accelerația este orientată în jos, modulul vitezei sale scade.

Exact același lucru se întâmplă cu o minge aruncată vertical în sus: mingea urcă, deși accelerația gravitațională este permanent orientată în jos.

\[ \vec{v}\uparrow \qquad \vec{a}\downarrow \]

De aceea, în modelul ideal prezentat în manual, yo-yo-ul poate avea aceeași accelerație orientată în jos atât în timpul coborârii, cât și atunci când urcă.

12. Exemplu: yo-yo aproximat printr-un disc uniform

Pentru a vedea mai clar rolul geometriei, putem aproxima pentru moment un yo-yo printr-un disc uniform de rază exterioară \(R\). Momentul său de inerție este:

\[ I_{\mathrm{com}} = \frac{1}{2}MR^2 \]

Introducem această expresie în formula accelerației:

\[ a_{\mathrm{com}} = \frac{g} {1+ \dfrac{\frac{1}{2}MR^2} {MR_0^2}} \]

Masa se simplifică:

\[ \boxed{ a_{\mathrm{com}} = \frac{g} {1+\dfrac{R^2}{2R_0^2}} } \]

Se observă că raportul dintre raza exterioară și raza axei este foarte important.

Dacă axa este mult mai subțire decât corpul yo-yo-ului, \(R_0\ll R\), termenul din numitor poate deveni mare, iar accelerația de coborâre devine mult mai mică decât \(g\).

De ce multe yo-yo-uri au masa concentrată spre exterior?

Mutarea unei părți mai mari din masă spre margine mărește momentul de inerție. La aceeași viteză unghiulară, yo-yo-ul poate stoca astfel mai multă energie cinetică de rotație și tinde să-și păstreze rotația mai mult timp.

13. Verificarea dimensională

În interiorul formulei accelerației apare raportul:

\[ \frac{I_{\mathrm{com}}}{MR_0^2} \]

Momentul de inerție are unitatea:

\[ [I_{\mathrm{com}}] = \mathrm{kg\,m^2} \]

Iar produsul \(MR_0^2\) are aceeași unitate:

\[ [MR_0^2] = \mathrm{kg\,m^2} \]

Prin urmare:

\[ \left[ \frac{I_{\mathrm{com}}}{MR_0^2} \right] =1 \]

Raportul este adimensional, deci poate fi adunat cu numărul \(1\). Formula finală are astfel aceeași unitate ca \(g\):

\[ [a_{\mathrm{com}}] = \mathrm{m/s^2} \]

14. Lanțul logic al problemei

Întreaga deducere poate fi urmărită prin patru relații esențiale.

1

Translația centrului de masă

\[ Mg-T=Ma_{\mathrm{com}} \]
2

Rotația în jurul centrului

\[ TR_0=I_{\mathrm{com}}\alpha \]
3

Firul nu alunecă

\[ a_{\mathrm{com}}=\alpha R_0 \]
4

Combinarea relațiilor

\[ \boxed{ a_{\mathrm{com}} = \frac{g} {1+\dfrac{I_{\mathrm{com}}}{MR_0^2}} } \]

15. Greșeli frecvente

Confuzia dintre \(R\) și \(R_0\)

În condiția de desfășurare a firului trebuie folosită raza axei \(R_0\), deoarece firul este în contact cu această suprafață. Raza exterioară \(R\) apare numai atunci când calculăm momentul de inerție al corpului, dacă geometria acestuia o cere.

Considerarea accelerației egale cu \(g\)

Yo-yo-ul nu este în cădere liberă. Tensiunea firului acționează asupra sa, iar o parte din efectul gravitației este asociată accelerării rotației.

Uitarea energiei de rotație

Într-o abordare energetică trebuie incluse atât energia cinetică de translație, cât și energia cinetică de rotație.

\[ K = \frac{1}{2}Mv_{\mathrm{com}}^2 + \frac{1}{2}I_{\mathrm{com}}\omega^2 \]

Interpretarea greșită a semnului minus

Semnul unei accelerații depinde de orientarea axei de coordonate. Fizica mișcării nu se schimbă atunci când schimbăm convenția de semn.