Mecanică / Momentul unghiular

03

Momentul unghiular

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 19

Momentul unghiular

Formule și raționament matematic

Momentul unghiular

În mișcarea de translație, impulsul descrie starea de mișcare a unui corp. În mișcarea de rotație avem nevoie de o mărime asemănătoare, dar care să țină seama nu numai de impuls, ci și de poziția corpului față de punctul sau axa în jurul căreia analizăm mișcarea. Această mărime este momentul unghiular.

1 · Punctul de plecare

De ce nu este suficient impulsul?

Impulsul unei particule ne spune câtă „mișcare de translație” posedă aceasta. Totuși, atunci când analizăm tendința particulei de a se roti în jurul unui anumit punct, impulsul singur nu este suficient.

Trebuie să știm și unde se află particula față de punctul ales. Din acest motiv, momentul unghiular combină două informații: poziția particulei și impulsul ei.

Ideea esențială

Momentul unghiular este întotdeauna definit față de un punct sau față de o axă. Fără precizarea acestui reper, valoarea sa nu este complet determinată.

Considerăm o particulă de masă \(m\), aflată într-un punct caracterizat de vectorul de poziție \(\vec r\), măsurat față de un punct fix \(O\). Particula are viteza \(\vec v\).

Impulsul său liniar este:

\[ \vec p = m\vec v \]

Momentul unghiular față de punctul \(O\) se definește prin produsul vectorial dintre vectorul de poziție și impuls:

\[ \boxed{\vec L = \vec r \times \vec p} \]

Înlocuind impulsul cu expresia sa, obținem:

\[ \boxed{\vec L = m(\vec r \times \vec v)} \]
Observație de vocabular

În unele manuale românești se folosește denumirea moment cinetic. În literatura engleză apare termenul angular momentum. Ambele desemnează aceeași mărime fizică.

2 · Modulul vectorului

Cum obținem valoarea momentului unghiular?

Pentru două vectori \(\vec a\) și \(\vec b\), modulul produsului vectorial este:

\[ |\vec a \times \vec b| = ab\sin\phi \]

unde \(\phi\) este unghiul dintre cei doi vectori.

Aplicăm această regulă vectorilor \(\vec r\) și \(\vec p\):

\[ \boxed{L = rp\sin\phi} \]

Deoarece modulul impulsului este:

\[ p = mv \]

rezultă imediat:

\[ \boxed{L = rmv\sin\phi} \]
Cum trebuie citită formula?

Momentul unghiular nu depinde numai de masa corpului și de viteză. Contează și poziția corpului față de punctul ales, precum și orientarea vitezei față de vectorul de poziție.

Cazul 1: mișcare perpendiculară pe raza de poziție

Dacă viteza este perpendiculară pe \(\vec r\), atunci:

\[ \phi = 90^\circ \]

și:

\[ \sin 90^\circ = 1 \]

Prin urmare:

\[ \boxed{L = rmv} \]

Cazul 2: mișcare pe direcția vectorului de poziție

Dacă particula se deplasează exact spre punctul \(O\) sau exact în sens opus, vectorii \(\vec r\) și \(\vec v\) sunt paraleli.

\[ \phi = 0^\circ \qquad \text{sau} \qquad \phi = 180^\circ \]

În ambele situații:

\[ \sin\phi = 0 \]

deci:

\[ \boxed{L = 0} \]
Legătură interesantă

O particulă nu trebuie să se deplaseze pe un cerc pentru a avea moment unghiular. Chiar și o particulă care se deplasează pe o linie dreaptă poate avea \(L\neq 0\) față de un punct aflat în afara acelei linii.

3 · Aceeași relație, alte forme

De ce apar mai multe formule pentru \(L\)?

Formula:

\[ L = rp\sin\phi \]

poate fi interpretată geometric în două moduri diferite. Ambele conduc la formule foarte utile în probleme.

Folosind componenta perpendiculară a impulsului

Componenta impulsului perpendiculară pe \(\vec r\) este:

\[ p_{\perp} = p\sin\phi \]

Înlocuind în expresia momentului unghiular:

\[ L = r(p\sin\phi) \]

obținem:

\[ \boxed{L = rp_{\perp}} \]

Deoarece:

\[ p_{\perp} = mv_{\perp} \]

rezultă și:

\[ \boxed{L = rmv_{\perp}} \]

Folosind distanța perpendiculară față de traiectorie

Putem introduce distanța perpendiculară dintre punctul \(O\) și dreapta pe care se deplasează particula:

\[ r_{\perp} = r\sin\phi \]

Atunci:

\[ L = (r\sin\phi)p \]

și obținem:

\[ \boxed{L = r_{\perp}p} \]

sau, folosind \(p=mv\):

\[ \boxed{L = r_{\perp}mv} \]
Formele echivalente importante
\[ \boxed{ L = rmv\sin\phi = rp_{\perp} = rmv_{\perp} = r_{\perp}p = r_{\perp}mv } \]

O particulă trece pe lângă punctul \(O\)

Presupunem că o particulă se deplasează rectiliniu cu viteză constantă, iar distanța minimă dintre traiectorie și punctul \(O\) este \(b\).

Atunci putem identifica:

\[ r_{\perp}=b \]

iar momentul unghiular are modulul:

\[ \boxed{L=bmv} \]

Deși distanța \(r\) dintre particulă și punctul \(O\) se schimbă permanent, distanța perpendiculară \(b\) rămâne constantă. Dacă masa și viteza sunt constante, și momentul unghiular rămâne constant.

4 · Caracter vectorial

Direcția și sensul momentului unghiular

Momentul unghiular nu este doar un număr. El este un vector. Direcția sa rezultă din produsul vectorial:

\[ \vec L=\vec r\times\vec p \]

Prin definiția produsului vectorial, vectorul \(\vec L\) este perpendicular atât pe \(\vec r\), cât și pe \(\vec p\).

Dacă mișcarea are loc în planul \(xy\), momentul unghiular va fi orientat de-a lungul axei \(z\).

\[ \vec L = L_z\hat{k} \]

Regula mâinii drepte

Orientăm degetele mâinii drepte în direcția lui \(\vec r\) și le rotim spre direcția lui \(\vec p\). Degetul mare indică sensul vectorului \(\vec L\).

Convenție utilă în probleme plane

Dacă rotația este în sens trigonometric, momentul unghiular este de obicei considerat pozitiv. Dacă rotația este în sens orar, momentul unghiular este considerat negativ.

\[ L_z>0 \quad \text{pentru sens trigonometric} \]
\[ L_z < 0 \quad \text{pentru sens orar} \]
5 · Analiză dimensională

Unitatea de măsură a momentului unghiular

Pornim de la:

\[ L=rp \]

Unitatea pentru \(r\) este metrul:

\[ [r]=\mathrm{m} \]

iar impulsul se măsoară în:

\[ [p] = \mathrm{kg\,m\,s^{-1}} \]

Prin urmare:

\[ [L] = \mathrm{m} \cdot \mathrm{kg\,m\,s^{-1}} \]

deci:

\[ \boxed{ [L] = \mathrm{kg\,m^2\,s^{-1}} } \]

Aceeași unitate poate fi scrisă și sub forma:

\[ \boxed{ [L] = \mathrm{J\,s} } \]
Legătură cu fizica modernă

Unitatea \(\mathrm{J\,s}\) apare și în mecanica cuantică. Constanta lui Planck are exact această unitate, ceea ce nu este întâmplător: momentul unghiular are un rol fundamental și la scară microscopică.

6 · Legătura cu momentul forței

Legea a doua a lui Newton în formă unghiulară

În mișcarea de translație, legea a doua a lui Newton poate fi scrisă:

\[ \vec F_{\mathrm{net}} = \frac{d\vec p}{dt} \]

Pentru rotație există o relație analogă. Momentul rezultant al forțelor determină variația momentului unghiular:

\[ \boxed{ \vec\tau_{\mathrm{net}} = \frac{d\vec L}{dt} } \]

Relația nu trebuie memorată fără explicație. Ea poate fi dedusă direct din definiția momentului unghiular.

Deducerea pas cu pas

1

Pornim de la definiția momentului unghiular pentru o particulă de masă constantă:

\[ \vec L = m(\vec r\times\vec v) \]
2

Derivăm relația în raport cu timpul.

\[ \frac{d\vec L}{dt} = m \frac{d}{dt} \left( \vec r\times\vec v \right) \]
3

Pentru derivata unui produs vectorial folosim o regulă asemănătoare regulii produsului:

\[ \frac{d}{dt} (\vec r\times\vec v) = \frac{d\vec r}{dt}\times\vec v + \vec r\times \frac{d\vec v}{dt} \]

Prin urmare:

\[ \frac{d\vec L}{dt} = m \left( \frac{d\vec r}{dt}\times\vec v + \vec r\times \frac{d\vec v}{dt} \right) \]
4

Dar derivata vectorului de poziție este viteza:

\[ \frac{d\vec r}{dt} = \vec v \]

iar derivata vitezei este accelerația:

\[ \frac{d\vec v}{dt} = \vec a \]

Relația devine:

\[ \frac{d\vec L}{dt} = m \left( \vec v\times\vec v + \vec r\times\vec a \right) \]
5

Produsul vectorial al unui vector cu el însuși este nul:

\[ \vec v\times\vec v = \vec 0 \]

deoarece unghiul dintre cei doi vectori este zero și:

\[ \sin 0^\circ=0 \]
6

Rămâne:

\[ \frac{d\vec L}{dt} = m(\vec r\times\vec a) \]

Masa este scalară, deci o putem introduce în produs:

\[ \frac{d\vec L}{dt} = \vec r\times m\vec a \]
7

Din legea a doua a lui Newton:

\[ m\vec a = \vec F_{\mathrm{net}} \]

obținem:

\[ \frac{d\vec L}{dt} = \vec r \times \vec F_{\mathrm{net}} \]
8

Dar momentul forței este definit prin:

\[ \vec\tau = \vec r\times\vec F \]

Prin urmare:

\[ \boxed{ \vec\tau_{\mathrm{net}} = \frac{d\vec L}{dt} } \]
Semnificația fizică

O forță rezultantă modifică impulsul liniar. În mod analog, un moment rezultant al forțelor modifică momentul unghiular.

Atenție

Momentul forței și momentul unghiular trebuie calculate față de același punct. Altfel, relația nu poate fi aplicată direct.

7 · Mai multe particule

Momentul unghiular al unui sistem

Dacă sistemul conține mai multe particule, fiecare particulă are propriul moment unghiular față de punctul ales:

\[ \vec L_1,\; \vec L_2,\; \vec L_3,\; \ldots \]

Momentul unghiular total este suma vectorială a tuturor contribuțiilor:

\[ \boxed{ \vec L = \sum_{i=1}^{n} \vec L_i } \]

Derivăm în raport cu timpul:

\[ \frac{d\vec L}{dt} = \frac{d}{dt} \left( \sum_{i=1}^{n} \vec L_i \right) \]

Derivata sumei este suma derivatelor:

\[ \frac{d\vec L}{dt} = \sum_{i=1}^{n} \frac{d\vec L_i}{dt} \]

Pentru fiecare particulă:

\[ \frac{d\vec L_i}{dt} = \vec\tau_{\mathrm{net},i} \]

deci:

\[ \frac{d\vec L}{dt} = \sum_{i=1}^{n} \vec\tau_{\mathrm{net},i} \]

Forțele care acționează într-un sistem pot fi împărțite în forțe interne, exercitate între particulele sistemului, și forțe externe, produse de corpuri din afara sistemului.

În situația mecanică obișnuită în care forțele interne apar în perechi acțiune–reacțiune orientate pe dreapta care unește particulele, momentele lor se compensează două câte două.

În consecință, variația momentului unghiular total este determinată de momentul rezultant al forțelor externe:

\[ \boxed{ \vec\tau_{\mathrm{ext}} = \frac{d\vec L}{dt} } \]
De ce este importantă alegerea sistemului?

O forță poate fi externă pentru un sistem și internă pentru altul. De exemplu, forța dintre două patinatoare este internă dacă le considerăm împreună, dar este externă dacă analizăm doar una dintre ele.

8 · Corp rigid

Deducerea relației dintre \(L\), \(I\) și \(\omega\)

Considerăm acum un corp rigid care se rotește în jurul unei axe fixe. Împărțim corpul în elemente foarte mici de masă:

\[ \Delta m_1,\; \Delta m_2,\; \ldots,\; \Delta m_n \]

Fiecare element de masă se deplasează pe un cerc în jurul axei. Notăm cu \(r_{\perp i}\) distanța perpendiculară dintre elementul \(i\) și axa de rotație.

Pasul 1 — viteza elementului de masă

Pentru rotația unui corp rigid, toate punctele au aceeași viteză unghiulară \(\omega\), dar vitezele liniare diferă.

Pentru elementul \(i\):

\[ v_i = \omega r_{\perp i} \]

Pasul 2 — momentul unghiular al elementului

Componenta momentului unghiular paralelă cu axa de rotație este:

\[ L_i = r_{\perp i}\Delta m_i v_i \]

Înlocuim viteza:

\[ L_i = r_{\perp i} \Delta m_i \left( \omega r_{\perp i} \right) \]

rezultând:

\[ L_i = \omega \Delta m_i r_{\perp i}^{2} \]

Pasul 3 — însumarea tuturor elementelor

Momentul unghiular al corpului este suma contribuțiilor tuturor elementelor de masă:

\[ L = \sum_{i=1}^{n} L_i \]

Înlocuind expresia fiecărui termen:

\[ L = \sum_{i=1}^{n} \omega \Delta m_i r_{\perp i}^{2} \]

Deoarece toate elementele corpului rigid au aceeași viteză unghiulară, \(\omega\) poate fi scos în fața sumei:

\[ L = \omega \sum_{i=1}^{n} \Delta m_i r_{\perp i}^{2} \]

Pasul 4 — recunoașterea momentului de inerție

Expresia:

\[ \sum_{i=1}^{n} \Delta m_i r_{\perp i}^{2} \]

este tocmai momentul de inerție al corpului față de axa aleasă:

\[ I = \sum_{i=1}^{n} \Delta m_i r_{\perp i}^{2} \]

În consecință:

\[ \boxed{L=I\omega} \]
Precizare importantă

Pentru un corp rigid general, formula \(L=I\omega\) descrie componenta momentului unghiular de-a lungul axei fixe de rotație. Vectorul complet \(\vec L\) nu este obligatoriu paralel cu \(\vec\omega\) pentru orice distribuție de masă.

În cazul rotației în jurul unei axe principale sau al corpurilor cu suficientă simetrie, relația vectorială poate fi tratată direct în forma obișnuită.

Interpretare

La aceeași viteză unghiulară, un corp cu moment de inerție mai mare are și un moment unghiular mai mare. Distribuirea masei departe de axă devine astfel foarte importantă.

9 · O consecință utilă

Cum reapare relația \(\tau=I\alpha\)?

Pentru rotația în jurul unei axe fixe avem:

\[ L=I\omega \]

Din legea a doua în formă unghiulară:

\[ \tau_{\mathrm{net}} = \frac{dL}{dt} \]

Înlocuim expresia momentului unghiular:

\[ \tau_{\mathrm{net}} = \frac{d}{dt} \left( I\omega \right) \]

Dacă distribuția masei nu se schimbă, atunci momentul de inerție este constant:

\[ I=\text{constant} \]

și poate fi scos în fața derivatei:

\[ \tau_{\mathrm{net}} = I \frac{d\omega}{dt} \]

Dar:

\[ \alpha = \frac{d\omega}{dt} \]

deci:

\[ \boxed{ \tau_{\mathrm{net}} = I\alpha } \]
Conexiune între lecții

Relația \(\tau=I\alpha\) nu este o formulă izolată. Ea apare natural din relațiile mai generale \(\tau=dL/dt\) și \(L=I\omega\), atunci când momentul de inerție rămâne constant.

10 · Conservarea momentului unghiular

Ce se întâmplă dacă momentul exterior este nul?

Pentru un sistem de particule avem:

\[ \vec\tau_{\mathrm{ext}} = \frac{d\vec L}{dt} \]

Presupunem că momentul rezultant al forțelor externe este nul:

\[ \vec\tau_{\mathrm{ext}} = \vec 0 \]

Rezultă:

\[ \frac{d\vec L}{dt} = \vec 0 \]

Dacă derivata temporală a unei mărimi este zero, acea mărime nu se schimbă în timp. Prin urmare:

\[ \boxed{ \vec L = \text{constant} } \]

Între două momente ale mișcării putem scrie:

\[ \boxed{ \vec L_i = \vec L_f } \]

Aceasta este legea conservării momentului unghiular.

Pentru rotația în jurul aceleiași axe

Dacă putem folosi relația:

\[ L = I\omega \]

conservarea devine:

\[ \boxed{ I_i\omega_i = I_f\omega_f } \]

Relația arată că o modificare a distribuției masei poate produce o modificare a vitezei unghiulare chiar dacă momentul exterior rezultant este nul.

1

Momentul unghiular se conservă:

\[ I_i\omega_i = I_f\omega_f \]
2

Dacă masa este apropiată de axă, momentul de inerție scade:

\[ I_f < I_i \]
3

Pentru ca produsul \(I\omega\) să rămână constant, viteza unghiulară trebuie să crească:

\[ \omega_f > \omega_i \]
Patinatoarea care își apropie brațele

Când o patinatoare aflată în rotație își apropie brațele de corp, masa sa se distribuie mai aproape de axa de rotație. Momentul de inerție scade, iar viteza unghiulară crește pentru ca momentul unghiular total să rămână constant.

\[ I\downarrow \quad\Longrightarrow\quad \omega\uparrow \]
11 · Paralela cu translația

Mișcarea liniară și mișcarea de rotație

Multe relații din mecanica rotației sunt construite în paralel cu relațiile cunoscute din mișcarea de translație. Compararea lor ajută la înțelegerea structurii mecanicii.

Concept Translație Rotație
Poziție \(x\) \(\theta\)
Viteză \(v\) \(\omega\)
Accelerație \(a\) \(\alpha\)
Inerție \(m\) \(I\)
Impuls \(\vec p=m\vec v\) \(\vec L\)
Moment unghiular pentru axă fixă — \(L=I\omega\)
Cauza variației mișcării \(\vec F\) \(\vec\tau\)
Legea a doua \( \vec F_{\mathrm{net}} = \dfrac{d\vec p}{dt} \) \( \vec\tau_{\mathrm{net}} = \dfrac{d\vec L}{dt} \)
Conservare \( \vec p=\text{constant} \) \( \vec L=\text{constant} \)
Un mod bun de a organiza informația

Masa \(m\) joacă în translație un rol asemănător cu momentul de inerție \(I\) în rotație. Impulsului \(\vec p\) îi corespunde momentul unghiular \(\vec L\), iar forței \(\vec F\) îi corespunde momentul forței \(\vec\tau\).

12 · Strategie de lucru

Cum alegi relația potrivită într-o problemă?

Înainte de calcule, trebuie stabilit ce fel de sistem este analizat și față de ce punct sau axă se calculează momentul unghiular.

  • Pentru o particulă, punctul de plecare este \( \vec L=\vec r\times\vec p \).
  • Dacă se cunosc unghiul dintre poziție și viteză, se poate folosi \( L=rmv\sin\phi \).
  • Dacă se cunoaște distanța perpendiculară până la traiectorie, este mai simplu să folosim \( L=r_{\perp}mv \).
  • Pentru mai multe particule, se însumează momentele unghiulare: \( \vec L=\sum_i\vec L_i \).
  • Pentru un corp rigid aflat în rotație în jurul unei axe fixe, este utilă relația \( L=I\omega \).
  • Dacă apare un moment exterior al forțelor, se folosește \( \vec\tau_{\mathrm{ext}}=d\vec L/dt \).
  • Dacă momentul exterior rezultant este nul, se verifică imediat posibilitatea aplicării conservării momentului unghiular.
Greșeală frecventă

Nu folosi automat \(L=I\omega\) pentru orice particulă. Relația \( \vec L=\vec r\times\vec p \) este definiția generală pentru o particulă. Relația \(L=I\omega\) apare pentru un corp rigid aflat în rotație în condițiile discutate mai sus.