Când rămâne o grindă în echilibru?
Grinda este sprijinită în două puncte, iar o persoană se poate deplasa de-a lungul ei. Mută persoana și urmărește cum se modifică forțele exercitate de cele două reazeme. Simularea continuă până la situația în care unul dintre reazeme nu mai poate menține contactul cu grinda, iar echilibrul de rotație se pierde.
Cum se redistribuie sarcina?
Graficul arată valorile pe care ar trebui să le aibă reacțiunile celor două reazeme pentru fiecare poziție a persoanei.
Ce merită urmărit în experiment
Începe cu persoana în centrul grinzii. Cele două reazeme susțin împreună greutatea sistemului. Dacă persoana se deplasează spre dreapta, reacțiunea din B crește, iar reacțiunea din A scade. Grinda rămâne totuși în repaus, deoarece atât forțele, cât și momentele lor continuă să se compenseze.
Echilibrul nu înseamnă absența forțelor
Pe grindă acționează greutatea sa, greutatea persoanei și reacțiunile celor două reazeme. Echilibrul apare tocmai pentru că aceste forțe produc împreună o rezultantă nulă.
Forțele se redistribuie
Când persoana se apropie de un suport, acel suport preia o parte mai mare din greutate. Celălalt este solicitat mai puțin. Acesta este motivul pentru care reacțiunile celor două reazeme nu sunt în general egale.
Forțe echilibrate nu sunt suficiente
Un corp rigid trebuie să fie în echilibru și față de rotație. Chiar dacă forțele verticale se compensează, un moment rezultant nenul poate începe să rotească grinda.
Centrul de masă indică stabilitatea
Linia punctată arată poziția centrului de masă al sistemului format din grindă și persoană. Cât timp această verticală rămâne între cele două reazeme, ambele reacțiuni pot fi pozitive și sistemul poate rămâne în echilibru.
O reacțiune negativă nu este fizică
Dacă ecuațiile ar cere ca un reazem simplu să exercite o forță orientată în jos, acel reazem ar trebui să tragă de grindă. În realitate, el nu poate face acest lucru și pierde contactul cu aceasta.
Cum începe răsturnarea
După pierderea contactului cu unul dintre reazeme, celălalt devine punctul în jurul căruia poate începe rotația. Greutatea totală are atunci un braț nenul față de acel punct și produce un moment care răstoarnă grinda.
Pornește cu reazemele la 1 m și 5 m și deplasează lent persoana de la stânga spre dreapta. Urmărește simultan săgețile reacțiunilor, poziția centrului de masă și graficul de sub grindă. În apropierea reazemului B, reacțiunea din A se apropie de zero. Continuă deplasarea până când centrul de masă trece dincolo de zona de sprijin. În acel moment, A nu mai poate menține contactul, iar condiția de echilibru a momentelor nu mai este îndeplinită. Se vede astfel diferența dintre simpla compensare a forțelor și echilibrul mecanic complet al unui corp rigid.