Mecanică / Elasticitatea corpurilor

02

Elasticitatea corpurilor

Exemplu grafic al fenomenului

Grafice și interpretarea lor.

Spațiu de lucru · lecția 23

Elasticitatea corpurilor

Simularea urmărește același corp în mai multe tipuri de solicitare. Poți modifica forța, dimensiunile și proprietățile materialului, apoi poți observa separat deformarea corpului, modificarea rețelei microscopice și poziția stării curente pe grafic. Valorile numerice reprezintă deformarea calculată, în timp ce deformarea desenată este amplificată pentru a putea fi observată.

Bară solicitată la întindere
Model elastic liniar
corpul observat la scară macroscopică model microscopic idealizat F F lungimea corpului forțele sunt perpendiculare pe secțiunea transversală F F L straturile corpului se deplasează unele față de altele V presiunea acționează din toate direcțiile „arcurile” sugerează interacțiunile dintre atomi distanțele dintre atomi cresc ușor
Deformarea din desen este amplificată pentru vizibilitate. Valorile afișate mai jos sunt cele calculate.
Tensiune mecanică
100 MPa
forța raportată la secțiunea transversală
Deformație relativă
0,050 %
modificarea raportată la lungimea inițială
Alungire
0,500 mm
modificarea reală a lungimii corpului

Tensiune mecanică și deformație

Punctul urmărește starea corpului. Linia reprezintă comportamentul elastic liniar.

Ce poate fi urmărit în simulare

Cea mai importantă observație este că deformarea nu depinde numai de forța aplicată. Secțiunea corpului, dimensiunea sa inițială și materialul din care este realizat schimbă răspunsul sistemului. De aceea, două bare supuse aceleiași forțe se pot deforma foarte diferit.

Forța și aria secțiunii

Micșorează aria fără să modifici forța. Solicitarea materialului crește imediat. Aceeași forță este distribuită acum pe o suprafață mai mică, iar deformarea devine mai pronunțată.

Rolul materialului

Păstrează aceeași bară și aceeași forță, apoi schimbă materialul. Un modul elastic mare corespunde unui corp care se deformează mai puțin. Astfel se poate face diferența dintre rigiditate și simpla mărime a forței aplicate.

Deformarea relativă și deformarea reală

O bară mai lungă poate avea aceeași deformație relativă ca una scurtă, dar modificarea efectivă a lungimii sale va fi mai mare. Tocmai de aceea este util să distingem între variația unei dimensiuni și variația raportată la dimensiunea inițială.

Ce se întâmplă între atomi

Modelul din partea dreaptă nu reprezintă arcuri reale între atomi. El sugerează faptul că, atunci când solidul este deformat, pozițiile relative ale atomilor se modifică, iar interacțiunile dintre ei tind să readucă sistemul spre configurația de echilibru.

Întindere, forfecare și comprimare uniformă

Modurile de sus permit compararea a trei feluri diferite de deformare. La întindere se modifică în primul rând lungimea, la forfecare forma corpului se înclină, iar sub presiune uniformă se modifică volumul.

Încărcarea și revenirea elastică

Butonul pentru ciclul de încărcare mărește și apoi reduce treptat solicitarea. Atât timp cât folosim modelul elastic, corpul revine la forma inițială atunci când sarcina ajunge din nou la zero.

În cazul metalelor, deformările elastice obișnuite sunt foarte mici și aproape imposibil de observat la scara desenului. Din acest motiv, animația mărește vizual deformarea. Numerele afișate sub desen nu sunt însă amplificate. Dacă pentru un material este depășită limita de curgere cunoscută, simularea semnalează că relația liniară nu mai trebuie interpretată ca descriere exactă a comportamentului real.