Mecanică / Echilibrul static

02

Echilibrul static

Exemplu grafic al fenomenului

Grafice și interpretarea lor.

Spațiu de lucru · lecția 24

Echilibrul static

Mecanică · Exemplu grafic al fenomenului

Echilibrul static

În această simulare, o grindă este sprijinită la capete, iar asupra ei acționează propria greutate și una sau două sarcini mobile. Poți modifica masele, pozițiile și axa față de care sunt calculate momentele. Astfel devine vizibil, în timp real, faptul că un corp aflat în echilibru static trebuie să aibă simultan rezultanta forțelor nulă și rezultanta momentelor nulă.

Simulare interactivă

Poți muta direct blocurile cu mouse-ul pe grindă sau poți folosi glisoarele din dreapta.

Sistemul fizic Grindă + suporturi + sarcini + forțe reprezentate la scară L = 4.00 m A B Rst Rdr Ggr GA GB Axa de rotație rgr rA rB r st r dr Starea sistemului Echilibru static ΣFy = 0 N Στ = 0 N·m reacțiuni în suporturi greutăți
Mic indiciu: dacă muți o sarcină spre stânga, reacțiunea din stânga crește, iar cea din dreapta scade. Când alegi altă axă de rotație, momentele individuale se schimbă, dar suma lor rămâne nulă cât timp sistemul este în echilibru.

Diagrama forțelor

Aici este reprezentat același sistem într-o formă mai apropiată de diagrama corpului liber.

Rst Rdr Ggr GA GB axa aleasă

Momentele față de axa aleasă

Semnul arată sensul tendinței de rotație: pozitiv pentru sens antiorar, negativ pentru sens orar.

Forță Braț Moment Interpretare
Reacțiunea stângă 0.00 m 0.00 N·m —
Reacțiunea dreaptă 0.00 m 0.00 N·m —
Greutatea grinzii 0.00 m 0.00 N·m —
Greutatea corpului A 0.00 m 0.00 N·m —
Greutatea corpului B 0.00 m 0.00 N·m —

Ce idei fizice devin vizibile aici?

Sub simulare merită observat nu doar „ce iese la calcul”, ci mai ales cum se leagă între ele ideile fizice.

Când grinda rămâne în repaus, nu înseamnă că asupra ei nu acționează forțe, ci că acestea se compensează. Suporturile împing în sus, greutățile trag în jos, iar sistemul își păstrează starea de repaus numai atunci când efectele lor de translație se anulează.

Totuși, pentru un corp întins, acest lucru nu este suficient. O grindă poate avea rezultanta forțelor nulă și totuși să aibă tendința de a se roti. De aceea, în echilibrul static verificăm mereu și momentele forțelor față de o axă. Simularea arată foarte clar că, atunci când o sarcină se deplasează spre un capăt, nu se schimbă doar „cât apasă”, ci și „cât de eficient produce rotație”.

reacțiuni ale suporturilor greutăți axa de rotație aleasă

Reazemele nu împart sarcina în mod egal

Dacă sarcina este mai aproape de suportul din stânga, acesta preia o parte mai mare din greutate. Când sarcina se mută spre dreapta, rolurile se inversează. Așa devine clar de ce poziția forței contează la fel de mult ca intensitatea ei.

Centrul de masă al grinzii are un rol propriu

Chiar dacă nu adaugi niciun corp pe grindă, propria ei greutate acționează în centru. În multe probleme acesta este primul efect care trebuie luat în calcul, deoarece contribuie și el la momentele totale.

Alegerea axei simplifică raționamentul

Dacă alegi drept axă un punct prin care trece o forță necunoscută, momentul acelei forțe devine nul. Fizic, sistemul nu se schimbă deloc; se schimbă doar felul în care îl descriem matematic, iar acest lucru poate scurta mult calculele.

Legătura cu alte situații de echilibru

Exact aceeași idee apare la o scară rezemată de un perete, la o grindă susținută de un cablu sau chiar la un cățărător sprijinit între doi pereți. În toate cazurile, echilibrul cere simultan compensarea forțelor și a tendințelor de rotație.

O observație frumoasă este aceasta: poți schimba axa de rotație de mai multe ori și vei obține momente individuale diferite, dar suma lor rămâne aceeași — nulă, dacă sistemul este în echilibru. Tocmai această stabilitate a rezultatului arată că echilibrul static este o proprietate fizică a sistemului, nu un artificiu de calcul.