Mecanică / Principiul lui Pascal

03

Principiul lui Pascal

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 29

Principiul lui Pascal

Aceasta este pagina separată pentru Formule și raționament matematic, lecția Principiul lui Pascal din capitolul Mecanică (Fizică).

Mecanică · Lecția 29 · Raționament matematic

Formule și raționament matematic — Principiul lui Pascal

Principiul lui Pascal pornește de la o idee simplă: dacă modificăm presiunea exercitată asupra unui fluid incompresibil aflat într-un recipient închis, această modificare se transmite prin întregul fluid. Aplicată unui sistem cu două pistoane de suprafețe diferite, această proprietate permite obținerea unei forțe mari la ieșire, fără ca energia mecanică să fie creată din nimic.

Mărimile folosite

\(p\) presiunea, în \(\mathrm{Pa}\)
\(\Delta p\) variația presiunii, în \(\mathrm{Pa}\)
\(F_i\) forța aplicată pistonului de intrare, în \(\mathrm{N}\)
\(F_o\) forța exercitată de pistonul de ieșire, în \(\mathrm{N}\)
\(A_i\) aria pistonului de intrare, în \(\mathrm{m^2}\)
\(A_o\) aria pistonului de ieșire, în \(\mathrm{m^2}\)
\(d_i\) deplasarea pistonului de intrare, în \(\mathrm{m}\)
\(d_o\) deplasarea pistonului de ieșire, în \(\mathrm{m}\)
\(\rho\) densitatea fluidului, în \(\mathrm{kg/m^3}\)
\(h\) adâncimea față de un nivel de referință, în \(\mathrm{m}\)

Punctul de pornire: presiunea într-un lichid

Din studiul fluidelor în repaus știm că, la adâncimea \(h\), presiunea poate fi scrisă:

\[ p=p_{\mathrm{ext}}+\rho gh \]

Aici \(p_{\mathrm{ext}}\) reprezintă presiunea exercitată asupra suprafeței fluidului.

Acum presupunem că mărim această presiune exterioară cu o anumită cantitate:

\[ p_{\mathrm{ext}} \longrightarrow p_{\mathrm{ext}}+\Delta p_{\mathrm{ext}} \]

Noua presiune în același punct al fluidului va fi:

\[ p' = p_{\mathrm{ext}} + \Delta p_{\mathrm{ext}} + \rho gh \]

Presiunea inițială era:

\[ p = p_{\mathrm{ext}} + \rho gh \]

Scădem cele două relații:

\[ p'-p = \Delta p_{\mathrm{ext}} \]

Dar \(p'-p\) reprezintă chiar variația presiunii în punctul considerat:

\[ \Delta p = p'-p \]

Prin urmare:

\[ \boxed{ \Delta p = \Delta p_{\mathrm{ext}} } \]
Principiul lui Pascal

O variație a presiunii aplicată unui fluid incompresibil închis se transmite nediminuată către toate punctele fluidului și către pereții recipientului.

\[ \boxed{ \Delta p_1 = \Delta p_2 = \Delta p_3 = \ldots } \]

Observă că termenul \(\rho gh\) nu s-a modificat atunci când am crescut presiunea exterioară. De aceea variația suplimentară a presiunii este aceeași indiferent de adâncimea punctului analizat.

Presiunile absolute din două puncte aflate la înălțimi diferite pot fi diferite din cauza termenului hidrostatic, dar creșterea suplimentară de presiune produsă prin apăsarea pistonului este aceeași.

Cum transformăm o forță mică într-o forță mai mare?

Considerăm acum un dispozitiv hidraulic format din două pistoane conectate prin același lichid.

Pistonul de intrare are aria \(A_i\), iar asupra lui aplicăm forța \(F_i\).

Din definiția presiunii:

\[ p=\frac{F}{A} \]

variația de presiune produsă de pistonul mic este:

\[ \boxed{ \Delta p = \frac{F_i}{A_i} } \]

Conform principiului lui Pascal, aceeași variație de presiune ajunge și sub pistonul mare.

Pentru pistonul de ieșire:

\[ \boxed{ \Delta p = \frac{F_o}{A_o} } \]

Cele două variații de presiune sunt egale:

\[ \frac{F_i}{A_i} = \frac{F_o}{A_o} \]

Înmulțim relația cu \(A_o\):

\[ F_o = \frac{F_i}{A_i} A_o \]

sau:

\[ \boxed{ F_o = F_i \frac{A_o}{A_i} } \]
Amplificarea forței

Dacă pistonul de ieșire are aria mai mare decât pistonul de intrare,

\[ A_o>A_i, \]

atunci:

\[ \boxed{ F_o>F_i } \]

Forța de ieșire este amplificată în același raport în care aria pistonului de ieșire este mai mare decât aria pistonului de intrare.

Avantajul mecanic al sistemului hidraulic

Raportul dintre forța obținută și forța aplicată se numește avantaj mecanic ideal:

\[ \frac{F_o}{F_i} = \frac{A_o}{A_i} \]

Prin urmare:

\[ \boxed{ M = \frac{F_o}{F_i} = \frac{A_o}{A_i} } \]

Dacă aria pistonului mare este de zece ori mai mare decât aria pistonului mic:

\[ \frac{A_o}{A_i}=10, \]

atunci, în sistemul ideal:

\[ \frac{F_o}{F_i}=10. \]

O forță de \(100\,\mathrm{N}\) poate produce astfel o forță de \(1000\,\mathrm{N}\) la pistonul mare.

Verificare dimensională

Raportul ariilor nu are unitate:

\[ \left[ \frac{A_o}{A_i} \right] = \frac{\mathrm{m^2}} {\mathrm{m^2}} = 1 \]

De aceea:

\[ [F_o] = [F_i] = \mathrm{N}. \]

Relația este dimensional corectă.

Un exemplu numeric

Ridicarea unei sarcini cu un sistem hidraulic

Presupunem că pistonul de intrare are aria:

\[ A_i = 5\,\mathrm{cm^2} \]

iar pistonul de ieșire are:

\[ A_o = 100\,\mathrm{cm^2}. \]

Aplicăm pe pistonul mic o forță:

\[ F_i = 150\,\mathrm{N}. \]

Raportul ariilor este:

\[ \frac{A_o}{A_i} = \frac{100}{5} = 20. \]

Forța de ieșire devine:

\[ F_o = F_i \frac{A_o}{A_i} \]
\[ F_o = 150 \cdot 20 \]
\[ \boxed{ F_o = 3000\,\mathrm{N} } \]

Forța a devenit de 20 de ori mai mare, exact ca raportul dintre ariile celor două pistoane.

De ce pistonul mare se deplasează mai puțin?

Amplificarea forței nu este singurul lucru care se întâmplă într-un sistem hidraulic.

Fluidul este considerat incompresibil. Asta înseamnă că volumul de lichid împins de pistonul de intrare trebuie să fie egal cu volumul care deplasează pistonul de ieșire.

Dacă pistonul de intrare se deplasează cu distanța \(d_i\), volumul deplasat este:

\[ V_i=A_i d_i \]

Pentru pistonul de ieșire:

\[ V_o=A_o d_o \]

Deoarece lichidul nu se comprimă:

\[ V_i=V_o \]

Prin urmare:

\[ A_i d_i = A_o d_o \]

Izolăm deplasarea pistonului de ieșire:

\[ d_o = \frac{A_i d_i}{A_o} \]

sau:

\[ \boxed{ d_o = d_i \frac{A_i}{A_o} } \]

Dacă \(A_o>A_i\), atunci raportul \(A_i/A_o\) este mai mic decât 1.

Rezultă:

\[ \boxed{ d_o<d_i } \]

Pistonul care produce forța mai mare se deplasează pe o distanță mai mică.

Legătura cu un cric hidraulic

La un cric auto, mânerul trebuie acționat de mai multe ori. Fiecare mișcare deplasează pistonul mic pe o distanță relativ mare, în timp ce pistonul care ridică automobilul urcă doar puțin. Tocmai această diferență de deplasare permite obținerea unei forțe foarte mari.

Forța crește exact în sens invers față de deplasare

Pentru forțe am obținut:

\[ \frac{F_o}{F_i} = \frac{A_o}{A_i} \]

Pentru deplasări avem:

\[ \frac{d_o}{d_i} = \frac{A_i}{A_o} \]

Cele două rapoarte sunt inverse:

\[ \boxed{ \frac{F_o}{F_i} = \frac{d_i}{d_o} } \]

Dacă forța este multiplicată de 20 de ori, deplasarea pistonului de ieșire este de 20 de ori mai mică decât deplasarea pistonului de intrare.

Schimbul fundamental
\[ F_o\uparrow \qquad\Longleftrightarrow\qquad d_o\downarrow \]

Sistemul hidraulic oferă un avantaj în forță, dar îl plătește prin deplasare.

De ce presa hidraulică nu creează energie?

Pentru o forță constantă orientată în direcția deplasării, lucrul mecanic este:

\[ W=Fd \]

La pistonul de ieșire:

\[ W_o = F_o d_o \]

Înlocuim expresia forței de ieșire:

\[ F_o = F_i \frac{A_o}{A_i} \]

și expresia deplasării:

\[ d_o = d_i \frac{A_i}{A_o}. \]

Atunci:

\[ W_o = \left( F_i \frac{A_o}{A_i} \right) \left( d_i \frac{A_i}{A_o} \right) \]

Raporturile ariilor se simplifică:

\[ W_o = F_i d_i \]

Dar:

\[ W_i = F_i d_i. \]

Deci, pentru un sistem hidraulic ideal:

\[ \boxed{ W_o=W_i } \]

sau:

\[ \boxed{ F_o d_o = F_i d_i } \]
Unde este „costul” forței mai mari?

Dacă obținem o forță de zece ori mai mare, pistonul de ieșire se deplasează de zece ori mai puțin. Produsul dintre forță și deplasare rămâne același în modelul ideal. Sistemul nu produce energie suplimentară, ci schimbă modul în care aceasta este utilizată.

Exemplul complet: forță, deplasare și lucru mecanic

Revenim la sistemul în care:

\[ \frac{A_o}{A_i} = 20 \]

și:

\[ F_i = 150\,\mathrm{N}. \]

Am găsit:

\[ F_o = 3000\,\mathrm{N}. \]

Presupunem că pistonul mic este împins cu:

\[ d_i = 0{,}40\,\mathrm{m}. \]

Deplasarea pistonului mare este:

\[ d_o = d_i \frac{A_i}{A_o} \]
\[ d_o = 0{,}40 \cdot \frac{1}{20} \]
\[ \boxed{ d_o = 0{,}020\,\mathrm{m} = 2{,}0\,\mathrm{cm} } \]

Calculăm lucrul mecanic la intrare:

\[ W_i = F_i d_i \]
\[ W_i = 150 \cdot 0{,}40 = 60\,\mathrm{J} \]

La ieșire:

\[ W_o = 3000 \cdot 0{,}020 = 60\,\mathrm{J}. \]

Așadar:

\[ \boxed{ W_i=W_o=60\,\mathrm{J} } \]

Forța a crescut de 20 de ori, dar deplasarea a scăzut tot de 20 de ori.

Dacă ni se dau diametrele pistoanelor

În multe probleme nu sunt date direct ariile pistoanelor, ci diametrele lor.

Pentru un piston circular:

\[ A = \pi r^2 \]

Cum:

\[ r=\frac{D}{2}, \]

rezultă:

\[ A = \pi \left( \frac{D}{2} \right)^2 \]
\[ A = \frac{\pi D^2}{4}. \]

Raportul ariilor celor două pistoane devine:

\[ \frac{A_o}{A_i} = \frac{ \pi D_o^2/4 }{ \pi D_i^2/4 } \]

Factorii comuni se simplifică:

\[ \boxed{ \frac{A_o}{A_i} = \left( \frac{D_o}{D_i} \right)^2 } \]

Prin urmare:

\[ \boxed{ \frac{F_o}{F_i} = \left( \frac{D_o}{D_i} \right)^2 } \]
Un detaliu important

Dacă diametrul pistonului mare este de trei ori mai mare decât diametrul pistonului mic, aria nu este de trei ori mai mare, ci de nouă ori mai mare. Din acest motiv și forța ideală de ieșire este de nouă ori mai mare.

O precizare importantă despre înălțimea pistoanelor

Relația:

\[ \frac{F_i}{A_i} = \frac{F_o}{A_o} \]

este folosită pentru variația de presiune transmisă prin sistemul hidraulic ideal.

Dacă două puncte ale lichidului se află la înălțimi diferite, presiunile absolute pot avea și o diferență hidrostatică:

\[ \Delta p_h = \rho g \Delta h. \]

Principiul lui Pascal rămâne însă valabil: dacă asupra fluidului este aplicată suplimentar o variație \(\Delta p\), această variație suplimentară se transmite nediminuată în întregul lichid.

Distincția care evită confuziile

Principiul lui Pascal nu spune că presiunea absolută este identică în orice punct al fluidului. Spune că modificarea de presiune aplicată unui fluid închis se transmite nediminuată.

Verificarea relației fundamentale

Pornim de la:

\[ \frac{F_i}{A_i} = \frac{F_o}{A_o}. \]

Unitatea fiecărui raport este:

\[ \frac{\mathrm{N}} {\mathrm{m^2}} = \mathrm{Pa}. \]

Cele două membre reprezintă aceeași mărime fizică: variația de presiune transmisă prin lichid.

Pentru conservarea volumului:

\[ A_i d_i = A_o d_o, \]

unitatea ambilor membri este:

\[ \mathrm{m^2} \cdot \mathrm{m} = \mathrm{m^3}. \]

Iar pentru lucrul mecanic:

\[ F_i d_i = F_o d_o, \]

unitatea este:

\[ \mathrm{N\,m} = \mathrm{J}. \]

Cele trei relații sunt, așadar, coerente atât fizic, cât și dimensional.

Legătura dintre toate relațiile

Principiul lui Pascal ne spune că variația presiunii se transmite nediminuată:

\[ \boxed{ \Delta p = \Delta p_{\mathrm{ext}} } \]

Într-un sistem cu două pistoane:

\[ \boxed{ \frac{F_i}{A_i} = \frac{F_o}{A_o} } \]

De aici rezultă amplificarea forței:

\[ \boxed{ F_o = F_i \frac{A_o}{A_i} } \]

Fluidul fiind incompresibil, volumele deplasate sunt egale:

\[ \boxed{ A_i d_i = A_o d_o } \]

Prin urmare:

\[ \boxed{ d_o = d_i \frac{A_i}{A_o} } \]

Iar în sistemul ideal lucrul mecanic se păstrează:

\[ \boxed{ F_i d_i = F_o d_o } \]

Imaginea completă este astfel foarte clară: presiunea suplimentară se transmite prin fluid, suprafața mai mare permite obținerea unei forțe mai mari, iar conservarea volumului obligă pistonul mare să se deplaseze pe o distanță mai mică. Sistemul câștigă forță, dar nu energie.