Aceasta este pagina separată pentru Exemplu grafic al fenomenului, lecția Principiul lui Arhimede din capitolul Mecanică (Fizică).
Exemplu grafic al fenomenului — Principiul lui Arhimede
Modifică densitatea corpului și a fluidului, volumul obiectului, gravitația sau poziția sa inițială. Poți urmări direct dacă obiectul urcă, plutește sau se scufundă și poți compara în timp real greutatea, forța arhimedică, volumul de fluid dislocuit și presiunile exercitate asupra corpului.
Compararea densităților indică tendința de urcare sau scufundare pentru un corp complet scufundat.
Direcția mișcării este stabilită de comparația dintre forța arhimedică și greutate.
Pentru plutire, fracția scufundată este determinată de raportul dintre densitatea corpului și densitatea fluidului.
Ce se observă în simulare
Forța arhimedică apare din diferența de presiune
Săgețile mici din jurul corpului reprezintă forțele produse de presiunea fluidului. Pe măsură ce coborâm în lichid, presiunea crește, iar săgețile din partea inferioară devin mai mari decât cele din partea superioară. Componentele laterale se compensează, dar pe verticală rămâne o rezultantă orientată în sus: forța arhimedică.
Volumul dislocuit este esențial
Forța arhimedică nu depinde direct de masa corpului, ci de densitatea fluidului și de volumul de fluid dislocuit. Cât timp corpul este doar parțial scufundat, coborârea sa mărește volumul aflat sub apă și, implicit, forța arhimedică. După ce corpul este complet scufundat, volumul dislocuit nu mai crește.
Lemnul urcă până când găsește singur poziția de echilibru
Alege presetarea „Lemn în apă” și pornește simularea. Atunci când corpul este complet scufundat, forța arhimedică este mai mare decât greutatea și corpul urcă. Pe măsură ce iese din apă, volumul dislocuit scade. Mișcarea se stabilizează atunci când forța arhimedică ajunge egală cu greutatea.
Piatră și lemn: același volum, comportamente opuse
Treci de la „Lemn în apă” la „Piatră în apă”. Dacă volumele sunt apropiate, ambele corpuri pot disloca aproximativ aceeași cantitate de apă atunci când sunt complet scufundate și pot avea astfel forțe arhimedice asemănătoare. Diferența este greutatea: corpul mai dens are masa și greutatea mai mari și, în consecință, se scufundă.
Pentru un corp complet scufundat, adâncimea nu mărește forța arhimedică
Poți plasa corpul la adâncimi diferite și să compari valorile. Presiunea de sus și presiunea de jos cresc atunci când corpul este dus mai adânc, însă diferența dintre ele rămâne aceeași dacă densitatea fluidului și volumul corpului nu se schimbă. De aceea, pentru un corp complet scufundat într-un lichid omogen, forța arhimedică nu crește doar pentru că obiectul se află mai adânc.
Plutirea arată direct raportul dintre densități
Pentru un corp omogen care plutește, procentul din volum aflat sub suprafață este egal cu raportul dintre densitatea corpului și densitatea fluidului. Un corp cu densitatea de aproximativ 700 kg/m³ într-o apă de aproximativ 1000 kg/m³ va rămâne, după stabilizare, scufundat în jur de 70% din volumul său.
Modul „Dinamometru” evidențiază greutatea aparentă
În acest mod corpul este ținut în repaus de un fir. Dinamometrul nu mai trebuie să susțină întreaga greutate a obiectului, deoarece o parte este compensată de forța arhimedică. Citirea aparatului reprezintă greutatea aparentă. Dacă forța arhimedică crește, indicația dinamometrului scade.
Gravitația influențează ambele forțe
Dacă modifici accelerația gravitațională, atât greutatea corpului, cât și forța arhimedică se modifică proporțional cu aceasta. Raportul dintre ele pentru un corp complet scufundat rămâne însă determinat de densități. Din acest motiv, criteriul „mai dens sau mai puțin dens decât fluidul” rămâne esențial.