Aceasta este pagina separată pentru Fenomenul fizic, lecția Ecuația lui Bernoulli din capitolul Mecanică (Fizică).
Fenomenul fizic — Ecuația lui Bernoulli
Atunci când un fluid curge printr-o conductă, viteza, presiunea și înălțimea la care se află fluidul se pot modifica de la un punct la altul. Ecuația lui Bernoulli descrie legătura dintre aceste mărimi pornind de la principiul conservării energiei mecanice.
Ce se întâmplă într-un fluid aflat în mișcare?
Să urmărim un fluid care curge constant printr-o conductă a cărei formă se modifică. Într-o anumită regiune conducta poate fi mai largă, în alta mai îngustă, iar diferite porțiuni ale ei se pot afla la înălțimi diferite.
Fluidul care intră printr-un capăt al conductei este împins înainte de presiunea exercitată în acea regiune. În același timp, fluidul aflat mai departe în conductă exercită o acțiune asupra fluidului care înaintează. Dacă fluidul urcă sau coboară, intervine și efectul gravitației.
Din acest motiv, starea fluidului într-un anumit punct al curgerii nu este caracterizată numai prin viteza sa. Presiunea și poziția pe verticală sunt, de asemenea, importante.
Ideea centrală: pentru un fluid ideal aflat într-o curgere staționară, modificarea vitezei, a presiunii sau a înălțimii nu apare independent. O schimbare a uneia dintre aceste mărimi este însoțită de schimbări ale celorlalte astfel încât energia mecanică a curgerii să se conserve.
De ce contează viteza fluidului?
Un element de fluid aflat în mișcare posedă energie cinetică. Dacă viteza sa crește pe parcursul curgerii, crește și contribuția asociată mișcării sale.
Într-o conductă cu secțiune variabilă, viteza fluidului nu trebuie să fie aceeași peste tot. Pentru un fluid incompresibil, o regiune mai îngustă este asociată unei viteze mai mari decât o regiune mai largă, deoarece același volum de fluid trebuie să continue să treacă prin conductă.
Presiunea
Presiunea poate efectua lucru mecanic asupra fluidului. La intrarea într-o porțiune de conductă, fluidul din spate îl împinge înainte, în timp ce la ieșire fluidul trebuie să împingă mai departe fluidul aflat în fața sa.
Înălțimea
Dacă fluidul urcă, o parte din energia disponibilă este asociată creșterii energiei potențiale gravitaționale. Dacă fluidul coboară, energia potențială gravitațională scade și poate contribui la schimbarea presiunii sau a vitezei.
Legătura dintre presiune și viteză
Unul dintre cele mai importante rezultate ale principiului lui Bernoulli apare atunci când fluidul curge aproximativ la aceeași înălțime. În această situație, influența diferenței de nivel dispare, iar relația dintre presiune și viteză devine mult mai ușor de observat.
Dacă viteza fluidului crește de-a lungul unei linii de curent, presiunea sa trebuie să scadă. Invers, într-o regiune în care viteza fluidului scade, presiunea poate crește.
Într-o zonă îngustă a unei conducte, liniile de curent sunt mai apropiate și viteza fluidului este mai mare. Dacă diferența de înălțime poate fi neglijată, presiunea din această regiune este mai mică decât într-o regiune mai largă, unde fluidul se deplasează mai lent.
Cum poate presiunea să modifice viteza?
Legătura poate fi înțeleasă și din punct de vedere dinamic. Atunci când un element de fluid se apropie de o porțiune mai îngustă, presiunea din spatele său poate fi mai mare decât presiunea din față. Rezultanta acestor acțiuni îl accelerează, iar fluidul ajunge să se deplaseze mai repede prin zona îngustă.
La ieșirea spre o regiune mai largă se poate produce situația inversă. Presiunea din fața elementului de fluid poate fi mai mare, ceea ce contribuie la încetinirea acestuia. Astfel, variațiile de presiune sunt direct legate de variațiile vitezei fluidului.
Conservarea energiei în curgere
Ecuația lui Bernoulli este, în esență, o aplicare a conservării energiei mecanice la un fluid în mișcare. Energia asociată presiunii, energia asociată mișcării și energia potențială gravitațională se pot transforma una în alta pe măsură ce fluidul înaintează prin conductă.
Astfel, o creștere a vitezei nu înseamnă apariția unei energii suplimentare. Energia necesară accelerării fluidului provine din modificarea celorlalte contribuții energetice, precum cea asociată presiunii sau poziției în câmpul gravitațional.
Când poate fi aplicată această descriere?
Modelul este construit pentru un fluid ideal, aflat într-o curgere staționară. Fluidul este considerat incompresibil, iar efectele vâscozității sunt neglijate. În aceste condiții, pierderile de energie mecanică prin procese disipative nu sunt luate în considerare.
În fluidele reale există frecare internă și pot apărea transformări ale energiei mecanice în energie termică. Din acest motiv, ecuația lui Bernoulli descrie cel mai direct situațiile în care aceste efecte sunt suficient de mici pentru a putea fi neglijate.