Formule și raționament matematic
Aparatul matematic care descrie comportamentul luminii la interfața dintre două medii transparente: viteza luminii, indicele de refracție, legile reflexiei și refracției, unghiul limită, reflexia totală și drumul optic.
Aceasta este pagina separată pentru Formule și raționament matematic, lecția Lumina din capitolul Optică geometrică (Fizică).
Formule și raționament matematic — Lumina
Explorează aparatul matematic complet care guvernează comportamentul luminii la interfața dintre două medii transparente.
Totul pornește de la modul în care lumina încetinește când intră într-un mediu material (apă, sticlă etc.) față de viteza ei maximă din vid.
Viteza luminii în vid (c): Este o constantă universală.
Indicele de refracție absolut al unui mediu (n): Ne spune de câte ori se mișcă lumina mai încet în acel mediu față de vid.
Simboluri:
c = viteza în vid,
v = viteza în mediul respectiv.
Unitate de măsură SI:
[n] = (m/s) / (m/s) = 1
(mărime adimensională, adică este doar un număr).
Indicele de refracție relativ al mediului 2 față de mediul 1 (n₂₁):
Când raza lovește suprafața dintre două medii diferite, o parte se întoarce (reflexie), iar o parte trece mai departe îndoindu-se (refracție).
Legea Reflexiei: Unghiul sub care raza vine (i) este perfect egal cu unghiul sub care raza ricoșează (r).
Unitate de măsură SI: [i] = [r] = grad (°) sau radian (rad) .
Legea Refracției (Snell-Descartes): Conectează indicii de refracție ai celor două medii cu sinusurile unghiurilor formate față de linia verticală (Normală).
Simboluri:
n₁ = indicele primului mediu,
i = unghi de incidență,
n₂ = indicele celui de-al doilea mediu,
r' = unghi de refracție.
Formă alternativă:
sin(i) / sin(r') = n₂ / n₁ = n₂₁
Mai jos puteți urmări reprezentarea geometrică riguroasă a acestor vectori și unghiuri:
Dacă lumina încearcă să iasă dintr-un mediu mai dens (sticlă/apă) într-unul mai puțin dens (aer), adică n₁ > n₂, unghiul de refracție r' devine mai mare decât unghiul de incidență i.
Dacă mărim unghiul de intrare i, ajungem la un moment dat în care raza refractată merge paralel cu suprafața apei (r' = 90°). Acest unghi special de intrare se numește unghi limită (l).
Formula unghiului limită: Din legea refracției, punând r' = 90° (știind că sin(90°) = 1):
Caz particular (ieșire în aer): Dacă mediul 2 este aerul (n₂ = 1), formula devine:
Vizualizați fenomenul de reflexie totală și unghiul critic în diagramele de mai jos:
Lumina poate fi descrisă matematic și prin caracterul ei ondulatoriu (ca o undă care pulsează).
Lungimea de undă în funcție de mediu (λ): Când lumina intră dintr-un mediu în altul, frecvența ei (ν) rămâne neschimbată (culoarea nu se schimbă), dar lungimea de undă se micșorează odată cu viteza.
Simboluri:
λ₀ = lungimea de undă în vid,
λ_mediu = lungimea de undă în mediu.
Unitate de măsură SI:
[λ] = metru (m)
.
Drumul optic (L): Este distanța geometrică (d) pe care lumina o parcurge într-un mediu, multiplicată cu indicele de refracție al acelui mediu.
Unitate de măsură SI: [L] = 1 · m = metru (m) .
Să verificăm dacă formula legii refracției este corectă din punct de vedere al unităților de măsură (analiză dimensională):
Introducem dimensiunile fiecărui termen:
- [n₁] = 1 (adimensional)
- [sin(i)] = 1 (funcțiile trigonometrice nu au unitate de măsură)
- [n₂] = 1 (adimensional)
- [sin(r')] = 1 (adimensional)
Indicele n controlează geometria refracției
O diferență între indicii celor două medii determină modul în care se schimbă direcția razei la interfață.
Snell–Descartes
n₁ · sin(i) = n₂ · sin(r')