Refracția luminii urmărește raza când schimbă mediul
Lumina își modifică direcția atunci când trece oblic dintr-un mediu transparent în altul în care viteza ei de propagare este diferită. Schimbă mediile și unghiul de incidență pentru a vedea direct cum se modifică raza refractată.
Ce se întâmplă cu raza la suprafața dintre două medii?
Unghiurile sunt măsurate față de normala la suprafață. Simulatorul aplică automat legea lui Snell–Descartes și detectează inclusiv situațiile în care apare reflexia totală.
Trecerea dintre două medii transparente
Schimbă unghiul și indicii de refracție.
Cele trei lucruri care trebuie identificate imediat
Normala
Prin punctul de incidență se construiește o dreaptă perpendiculară pe suprafața de separație. Atât i, cât și r se măsoară față de această normală.
Ce indice este mai mare?
Mediul cu indice de refracție mai mare este mai refringent. În el, viteza de propagare a luminii este mai mică deoarece v = c/n.
Cum se curbează raza?
Dacă n₂ > n₁, raza se apropie de normală. Dacă n₂ < n₁, ea se depărtează de normală.
Spre normală sau departe de normală?
Este una dintre cele mai importante interpretări grafice ale legii refracției.
Raza se apropie de normală
Lumina intră într-un mediu mai refringent. Viteza ei scade și se obține r < i. Exemplu tipic: aer → apă sau aer → sticlă.
Raza se depărtează de normală
Lumina trece într-un mediu mai puțin refringent. Viteza ei crește și se obține r > i. Exemplu tipic: apă → aer.
De ce indicele de refracție schimbă direcția razei?
Indice mai mare înseamnă viteză mai mică
Indicele absolut de refracție compară viteza luminii în vid cu viteza luminii în mediul analizat.
Când raza refractată dispare: reflexia totală
Poți reproduce fenomenul chiar în simulator: selectează Apă → Aer sau Sticlă → Aer și mărește suficient unghiul de incidență.
Reflexia totală nu apare în orice situație
Lumina trebuie să încerce să treacă dintr-un mediu mai refringent într-unul mai puțin refringent.
Unghiul critic
Pentru i = ic, raza refractată ar avea r = 90° și s-ar propaga de-a lungul suprafeței.
Pentru apă → aer: ic ≈ 48,6°.
De ce tocmai această direcție?
Legătura cu principiul lui Fermat
Între două puncte, traiectoria efectivă urmată de lumină face timpul optic de propagare staționar. Aplicarea acestui principiu unei suprafețe plane dintre două medii conduce la legea lui Snell–Descartes.
Poți prezice direcția fără să calculezi?
Lumina trece din aer în sticlă
Sticla are un indice de refracție mai mare decât aerul. Ce se întâmplă cu raza refractată?
Refracția nu înseamnă doar „o rază care se frânge”. Direcția ei este stabilită riguros de indicii celor două medii, de unghiul de incidență și de relația n₁ sin i = n₂ sin r. Unghiurile se măsoară întotdeauna față de normală.