Optică geometrică / Refracția luminii

03

Refracția luminii

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 03

Refracția luminii

Optică geometrică · Lecția 03 · Raționament

Refracția luminii

Refracția poate fi descrisă riguros prin trei idei matematice: viteza luminii într-un mediu, indicele de refracție și principiul lui Fermat. Din acestea rezultă legea Snell–Descartes, care stabilește direcția razei refractate.

Indice de refracție
\( n=\dfrac{c}{v} \)
Snell–Descartes
\( n_1\sin i=n_2\sin r \)
Raportul sinusurilor
\( \dfrac{\sin i}{\sin r}=\dfrac{n_2}{n_1} \)
01 · Mărimea fundamentală

Indicele de refracție

Lumina nu se propagă cu aceeași viteză în toate mediile. Pentru a compara viteza luminii într-un mediu transparent cu viteza ei în vid folosim indicele de refracție.

Definiția indicelui absolut de refracție definiție
\[ \boxed{n=\frac{c}{v}} \]

Semnificația simbolurilor

\(c\) reprezintă viteza luminii în vid:

\[ c=299\,792\,458\ \mathrm{m/s} \]

În calculele școlare se utilizează de obicei aproximația:

\[ c\simeq3,00\times10^8\ \mathrm{m/s}. \]

\(v\) este viteza de propagare a luminii în mediul analizat.

02 · Simboluri și unități

Ce folosim în calcule?

Simbol Mărime Unitate SI Observație
\(c\) viteza luminii în vid \(\mathrm{m/s}\) \(299\,792\,458\ \mathrm{m/s}\)
\(v\) viteza luminii într-un mediu \(\mathrm{m/s}\) depinde de mediu și de frecvență
\(n\) indice absolut de refracție fără unitate \(n=c/v\)
\(i\) unghi de incidență rad sau ° măsurat față de normală
\(r\) unghi de refracție rad sau ° măsurat față de normală
\(n_1,n_2\) indicii celor două medii fără unitate mediul 1 → mediul 2
03 · Geometria problemei

Două medii și o suprafață de separare

Considerăm o rază care trece din mediul 1, cu indice \(n_1\), în mediul 2, cu indice \(n_2\). Normala este perpendiculară pe suprafață în punctul de incidență \(I\).

mediul 1 · n₁ mediul 2 · n₂ normală raza incidentă raza refractată i r I Unghiurile i și r sunt măsurate față de normală.
!

Convenția este esențială

Unghiurile \(i\) și \(r\) nu se măsoară față de suprafața de separare, ci față de normală. Aceasta este una dintre cele mai frecvente surse de eroare.

04 · Legea refracției

Relația Snell–Descartes

Experimentul arată că unghiurile \(i\) și \(r\) nu sunt, în general, egale. Relația dintre ele depinde de indicii de refracție ai celor două medii.

Legea lui Snell–Descartes fundamentală
\[ \boxed{n_1\sin i=n_2\sin r} \]
Formă echivalentă raport
\[ \boxed{ \frac{\sin i}{\sin r} = \frac{n_2}{n_1} } \]

Folosind relația \(n=c/v\), putem scrie și:

Formă exprimată prin viteze consecință
\[ \frac{\sin i}{\sin r} = \frac{v_1}{v_2} \]

deoarece:

\[ \frac{n_2}{n_1} = \frac{c/v_2}{c/v_1} = \frac{v_1}{v_2}. \]
05 · Deducere

De unde apare legea Snell–Descartes?

În notițele tale apare deducerea prin timpul de propagare. O scriem aici riguros folosind principiul lui Fermat.

Principiul lui Fermat

Dintre traiectoriile foarte apropiate care unesc două puncte, traiectoria fizică a luminii face timpul optic de propagare staționar.

În problema simplă de mai jos, condiția de staționaritate conduce direct la legea refracției.

06 · Model geometric

Construim timpul total de propagare

x d − x y₁ y₂ A I B n₁ n₂
1

Calculăm lungimea primului segment

Din teorema lui Pitagora:

\[ AI=\sqrt{x^2+y_1^2}. \]
2

Calculăm lungimea celui de-al doilea segment

În al doilea mediu:

\[ IB= \sqrt{(d-x)^2+y_2^2}. \]
3

Scriem vitezele luminii

Din definiția indicelui:

\[ v_1=\frac{c}{n_1}, \qquad v_2=\frac{c}{n_2}. \]
4

Scriem timpul total

Deoarece \(t=s/v\):

\[ t(x) = \frac{AI}{v_1} + \frac{IB}{v_2}. \]

Înlocuind expresiile precedente:

\[ t(x) = \frac{1}{c} \left[ n_1\sqrt{x^2+y_1^2} + n_2\sqrt{(d-x)^2+y_2^2} \right]. \]
07 · Condiția lui Fermat

Derivăm timpul în raport cu poziția punctului I

Pentru drumul fizic, timpul este staționar. În acest model:

Condiție de staționaritate Fermat
\[ \frac{dt}{dx}=0. \]

Derivăm:

Derivata timpului calcul
\[ \frac{dt}{dx} = \frac{1}{c} \left[ n_1 \frac{x}{\sqrt{x^2+y_1^2}} - n_2 \frac{d-x} {\sqrt{(d-x)^2+y_2^2}} \right]. \]

Impunând \(\dfrac{dt}{dx}=0\):

\[ n_1 \frac{x}{\sqrt{x^2+y_1^2}} = n_2 \frac{d-x}{\sqrt{(d-x)^2+y_2^2}}. \]

Din geometria figurii:

\[ \sin i = \frac{x} {\sqrt{x^2+y_1^2}}, \] \[ \sin r = \frac{d-x} {\sqrt{(d-x)^2+y_2^2}}. \]

Prin înlocuire obținem:

Rezultatul deducerii Snell–Descartes
\[ \boxed{ n_1\sin i = n_2\sin r } \]
08 · Interpretarea matematică

În ce sens se deviază raza?

n₂ > n₁

Spre normală

Din \(n_1\sin i=n_2\sin r\), rezultă:

\[ \sin r < \sin i. \]

Pentru unghiuri între \(0^\circ\) și \(90^\circ\):

\[ r<i. \]

Raza se apropie de normală.

n₂ < n₁

Departe de normală

Avem:

\[ \sin r>\sin i, \]

deci:

\[ r>i. \]

Raza se îndepărtează de normală.

i = 0°

Incidență normală

Relația Snell devine:

\[ n_1\sin0^\circ = n_2\sin r. \]

Prin urmare:

\[ r=0^\circ. \]

Direcția nu se schimbă.

09 · Indice relativ

O altă formă utilă

Definim indicele de refracție al mediului 2 față de mediul 1:

Indice relativ definiție
\[ n_{21} = \frac{n_2}{n_1}. \]

Atunci legea refracției se poate scrie:

\[ \boxed{ \frac{\sin i}{\sin r} = n_{21} }. \]

Folosind relația dintre indice și viteză:

\[ n_{21} = \frac{v_1}{v_2}. \]
10 · Legătura cu reflexia totală

Unghiul limită apare direct din legea Snell

Această idee pregătește lecția despre reflexia totală. Ea apare numai dacă lumina trece dintr-un mediu cu indice mai mare într-unul cu indice mai mic.

Presupunem:

\[ n_1>n_2. \]

Când unghiul de refracție ajunge la:

\[ r=90^\circ, \]

raza refractată este tangentă la suprafața de separare. Unghiul de incidență corespunzător este unghiul limită, notat \(i_c\).

Din Snell:

\[ n_1\sin i_c = n_2\sin90^\circ. \]

Deoarece:

\[ \sin90^\circ=1, \]

rezultă:

Unghiul limită n₁ > n₂
\[ \boxed{ \sin i_c = \frac{n_2}{n_1} } \]
!

Forma \(\sin i_c=1/n\) este doar un caz particular

Aceasta se poate folosi numai dacă lumina trece dintr-un mediu cu indice \(n\) spre un mediu pentru care \(n_2\simeq1\), de exemplu din sticlă spre aer. Formula generală rămâne: \(\sin i_c=n_2/n_1\).

11 · Verificare dimensională

Au formulele unitățile corecte?

Indicele de refracție

\[ n=\frac{c}{v}. \]

Atât \(c\), cât și \(v\) se exprimă în \(\mathrm{m/s}\):

\[ [n] = \frac{\mathrm{m/s}}{\mathrm{m/s}} = 1. \]

Indicele de refracție este deci adimensional.

Legea Snell–Descartes

\[ n_1\sin i=n_2\sin r. \]

Indiciii sunt adimensionali, iar sinusul unui unghi este de asemenea adimensional.

Ambele membre sunt deci adimensionale, iar relația este dimensional corectă.

12 · Exemplu scurt

Aer → sticlă

Considerăm aproximativ:

\[ n_1=1,00, \qquad n_2=1,50, \qquad i=45^\circ. \]

Din Snell:

\[ 1,00\sin45^\circ = 1,50\sin r. \]

Prin urmare:

\[ \sin r = \frac{\sin45^\circ}{1,50}. \] \[ \sin r \approx \frac{0,7071}{1,50} \approx 0,4714. \] \[ r \approx 28,1^\circ. \]
✓

Rezultatul este fizic coerent

Deoarece sticla are indice mai mare decât aerul, raza trebuie să se apropie de normală. Am obținut \(r\simeq28,1^\circ<45^\circ\), exact cum prezice raționamentul fizic.

Schema matematică a refracției

Pentru majoritatea problemelor de refracție, această succesiune este suficientă.

1 · Indice \(n=c/v\). Indicele arată cât de mult este redusă viteza de propagare față de vid.
2 · Unghiuri \(i\) și \(r\) sunt măsurate întotdeauna față de normală.
3 · Legea principală \(n_1\sin i=n_2\sin r\).
4 · Interpretare Spre indice mai mare → spre normală; spre indice mai mic → departe de normală.