Reflexia totală
Ce se întâmplă dacă lumina încearcă să treacă dintr-un mediu cu indice de refracție mai mare într-un mediu cu indice mai mic și mărim treptat unghiul de incidență? Raza refractată se îndepărtează tot mai mult de normală, ajunge la suprafața de separare și, dincolo de un anumit unghi, dispare complet ca rază propagativă în al doilea mediu.
Mărește unghiul de incidență
Lumina pornește din mediul inferior, care are indice de refracție mai mare. Deplasează cursorul și urmărește cele trei regimuri: refracție, situația limită și reflexie totală.
De la sticlă spre aer
experiment interactivUrmărește ce se întâmplă cu raza refractată
Creșterea unghiului de incidență produce o succesiune foarte precisă de situații.
Refracție obișnuită
Lumina pătrunde în al doilea mediu. Deoarece n₁ > n₂, raza refractată se îndepărtează de normală, astfel încât r > i.
Situația limită
Unghiul de refracție devine r = 90°. Raza refractată este tangentă la suprafața de separare.
Reflexie totală
Legea lui Snell nu mai admite o rază refractată propagativă în al doilea mediu. Lumina este reflectată înapoi în primul mediu.
De ce există un unghi limită?
Plecăm de la legea Snell–Descartes pentru trecerea din mediul 1 în mediul 2.
Dacă n₁ > n₂, atunci raza refractată se îndepărtează de normală. Unghiul r poate crește cel mult până la 90°.
De aici:
Reflexia totală nu poate apărea în orice sens de propagare
Este necesar ca lumina să treacă dintr-un mediu cu indice de refracție mai mare spre unul cu indice mai mic. Dacă n₁ ≤ n₂, nu există un unghi limită pentru această trecere.
Reflexia totală este folosită în tehnologie
Fenomenul nu este doar o particularitate geometrică. El permite ghidarea foarte eficientă a luminii.
Fibre optice
Lumina poate fi menținută în interiorul miezului unei fibre prin reflexii totale repetate la interfața dintre miez și înveliș.
Prisme optice
În binocluri și alte instrumente, prismele pot schimba direcția luminii folosind reflexia totală în locul unei suprafețe metalizate.
Diamant
Indicele mare de refracție al diamantului produce un unghi limită relativ mic. Geometria fațetelor favorizează numeroase reflexii interne ale luminii.
Reflexia totală nu apare brusc „din nimic”
Mărim i
Raza incidentă se apropie de suprafața de separare. Unghiul de incidență este măsurat față de normală.
r crește
Pentru n₁ > n₂, unghiul de refracție este mai mare decât unghiul de incidență și crește până la 90°.
i depășește iᶜ
Nu mai există o soluție cu un unghi real r ≤ 90° pentru o rază refractată propagativă. Apare reflexia totală.
Imaginea esențială
Pentru a recunoaște reflexia totală într-o problemă sau într-o schemă, urmărește în această ordine mediile, unghiul limită și valoarea unghiului de incidență.