Optică geometrică / Reflexia totală

02

Reflexia totală

Exemplu grafic al fenomenului

Grafice și interpretarea lor.

Spațiu de lucru · lecția 04

Reflexia totală

Optică geometrică · Lecția 04 · Exemplu grafic

Reflexia totală

Ce se întâmplă dacă lumina încearcă să treacă dintr-un mediu cu indice de refracție mai mare într-un mediu cu indice mai mic și mărim treptat unghiul de incidență? Raza refractată se îndepărtează tot mai mult de normală, ajunge la suprafața de separare și, dincolo de un anumit unghi, dispare complet ca rază propagativă în al doilea mediu.

Condiția asupra mediilor n₁ > n₂
La unghiul limită r = 90°
Pentru reflexie totală i > ic
01 · Observă fenomenul

Mărește unghiul de incidență

Lumina pornește din mediul inferior, care are indice de refracție mai mare. Deplasează cursorul și urmărește cele trei regimuri: refracție, situația limită și reflexie totală.

De la sticlă spre aer

experiment interactiv
aer · n₂ = 1,00 sticlă · n₁ = 1,50 normală I i i r raza incidentă raza reflectată raza refractată r = 90° · raza devine tangentă Reflexie totală nu mai există rază refractată unghiurile sunt măsurate față de normală
0° evoluția unghiului de incidență 90°
refracție i = iᶜ reflexie totală
02 · Cele trei situații

Urmărește ce se întâmplă cu raza refractată

Creșterea unghiului de incidență produce o succesiune foarte precisă de situații.

i < iᶜ

Refracție obișnuită

Lumina pătrunde în al doilea mediu. Deoarece n₁ > n₂, raza refractată se îndepărtează de normală, astfel încât r > i.

i = iᶜ

Situația limită

Unghiul de refracție devine r = 90°. Raza refractată este tangentă la suprafața de separare.

i > iᶜ

Reflexie totală

Legea lui Snell nu mai admite o rază refractată propagativă în al doilea mediu. Lumina este reflectată înapoi în primul mediu.

03 · Legătura cu matematica

De ce există un unghi limită?

Plecăm de la legea Snell–Descartes pentru trecerea din mediul 1 în mediul 2.

n₁ sin i = n₂ sin r

Dacă n₁ > n₂, atunci raza refractată se îndepărtează de normală. Unghiul r poate crește cel mult până la 90°.

r = 90°    ⇒    n₁ sin ic = n₂

De aici:

sin ic = n₂ n₁
!

Reflexia totală nu poate apărea în orice sens de propagare

Este necesar ca lumina să treacă dintr-un mediu cu indice de refracție mai mare spre unul cu indice mai mic. Dacă n₁ ≤ n₂, nu există un unghi limită pentru această trecere.

04 · Unde apare în realitate?

Reflexia totală este folosită în tehnologie

Fenomenul nu este doar o particularitate geometrică. El permite ghidarea foarte eficientă a luminii.

F

Fibre optice

Lumina poate fi menținută în interiorul miezului unei fibre prin reflexii totale repetate la interfața dintre miez și înveliș.

P

Prisme optice

În binocluri și alte instrumente, prismele pot schimba direcția luminii folosind reflexia totală în locul unei suprafețe metalizate.

◇

Diamant

Indicele mare de refracție al diamantului produce un unghi limită relativ mic. Geometria fațetelor favorizează numeroase reflexii interne ale luminii.

05 · Ce trebuie să vezi în schemă

Reflexia totală nu apare brusc „din nimic”

pasul 1

Mărim i

Raza incidentă se apropie de suprafața de separare. Unghiul de incidență este măsurat față de normală.

pasul 2

r crește

Pentru n₁ > n₂, unghiul de refracție este mai mare decât unghiul de incidență și crește până la 90°.

pasul 3

i depășește iᶜ

Nu mai există o soluție cu un unghi real r ≤ 90° pentru o rază refractată propagativă. Apare reflexia totală.

Imaginea esențială

Pentru a recunoaște reflexia totală într-o problemă sau într-o schemă, urmărește în această ordine mediile, unghiul limită și valoarea unghiului de incidență.

1 · Sensul trecerii Lumina trebuie să meargă de la n₁ mai mare către n₂ mai mic.
2 · Unghiul limită La i = iᶜ, raza refractată are r = 90°.
3 · Reflexie totală Pentru i > iᶜ nu mai apare o rază refractată propagativă.
4 · Reflexia Raza reflectată respectă în continuare egalitatea unghiurilor de reflexie și incidență.