Optică geometrică / Reflexia totală

01

Reflexia totală

Fenomenul fizic

Definiții, observații și condiții de aplicare.

Spațiu de lucru · lecția 04

Reflexia totală

Aceasta este pagina separată pentru Fenomenul fizic, lecția Reflexia totală din capitolul Optică geometrică (Fizică).

Conținut independent · Optică geometrică · Lecția 04

Fenomenul fizic — Reflexia totală

Uneori, la trecerea dintr-un mediu transparent în altul, raza de lumină nu mai iese deloc în al doilea mediu. În loc să se refracte, ea se întoarce complet în mediul din care venea. Atunci spunem că are loc reflexia totală internă.

Fenomenul apare la suprafața de separație dintre două medii transparente atunci când lumina vine din mediul cu indice de refracție mai mare către mediul cu indice de refracție mai mic, iar unghiul de incidență devine suficient de mare.

Ideea centrală O suprafață transparentă poate deveni, în anumite condiții, o „oglindă” pentru lumină.
Condiția 1 Lumina trebuie să vină din mediul cu indice mai mare: n1 > n2.
Condiția 2 Unghiul de incidență trebuie să fie mai mare decât unghiul-limită: i > il.

Observă fenomenul

Se calculează…
Mediul 2 indice n₂ Mediul 1 indice n₁ N I i i r

În simulare, raza vine din mediul 1 spre suprafața de separație.

Unghi-limită 41,8°
Unghi refractat 90,0°
Regim Reflexie totală
01

Ce observăm, de fapt?

Reflexia totală nu apare dintr-odată „fără avertisment”. Ea se instalează treptat pe măsură ce unghiul de incidență crește.

Cazul 1
Pentru i < il

Raza incidentă se împarte în două efecte observabile: o parte se reflectă, iar o parte se refractă în al doilea mediu.

Lumina încă poate trece în mediul al doilea.
Cazul 2
Pentru i = il

Unghiul de refracție devine 90°. Raza refractată merge de-a lungul suprafeței de separație. Acesta este cazul-limită.

Suntem exact la granița dintre refracție și reflexie totală.
Cazul 3
Pentru i > il

Nu mai există rază refractată care să se propage în al doilea mediu. Întreg fasciculul se întoarce în primul mediu: apare reflexia totală internă.

Suprafața se comportă ca o oglindă pentru fasciculul incident.
02

Condițiile fizice ale reflexiei totale

Nu orice trecere a luminii dintre două medii poate produce reflexie totală.

Condiția 1 · Ordinea mediilor

Lumina trebuie să plece din mediul în care se propagă mai încet, adică din mediul cu indice de refracție mai mare.

n1 > n2

Dacă această condiție nu este îndeplinită, fenomenul de reflexie totală nu poate apărea.

Deoarece n = c / v, un indice mai mare înseamnă o viteză de propagare mai mică în acel mediu.
Condiția 2 · Unghi suficient de mare

Chiar dacă lumina vine din mediul cu indice mai mare, reflexia totală apare numai dacă unghiul de incidență depășește un anumit prag, numit unghi-limită sau unghi critic.

i > il

Dacă i = il, raza refractată este tangentă la suprafață, adică are unghiul de refracție r = 90°.

Reflexia totală nu începe la i = il, ci abia pentru i > il.
03

Legătura cu legea refracției

Reflexia totală este o consecință directă a legii Snell–Descartes.

Punctul de plecare

La trecerea luminii din mediul 1 în mediul 2, unghiurile de incidență și de refracție respectă relația:

n1 sin i = n2 sin r

Pentru cazul-limită, raza refractată merge chiar pe suprafață, deci r = 90° și sin 90° = 1.

Formula unghiului-limită

Dacă în relația anterioară înlocuim r = 90°, obținem:

n1 sin il = n2
sin il = n2 / n1

Formula are sens numai dacă n1 > n2, adică exact în situația în care reflexia totală este posibilă.

Atenție la o greșeală frecventă: dacă lumina trece din aer în sticlă, atunci n1 < n2, deci nu există unghi-limită și nu poate apărea reflexie totală.
04

Unde se vede fenomenul în practică?

Reflexia totală nu este doar o idee teoretică. Ea stă la baza unor aplicații extrem de importante.

Aplicație
Fibra optică

Lumina rămâne „captivă” în miezul fibrei și avansează prin reflexii totale succesive la interfața dintre miez și înveliș.

Astfel pot fi transmise informații pe distanțe mari, cu pierderi mici de semnal.

Aplicație
Prismele optice

În multe instrumente optice, reflexia totală este folosită pentru a devia fasciculele luminoase mai eficient decât o oglindă metalică.

Binoclurile și unele periscoape folosesc exact acest principiu.

Observație naturală
„Oglinda” văzută de sub apă

Dacă privești din apă spre suprafață sub un unghi potrivit, o parte din suprafață poate părea ca o oglindă.

Motivul este tocmai apariția reflexiei totale la granița apă–aer.

05

Ce trebuie înțeles foarte clar

Aici sunt ideile care produc cel mai des confuzii.

Nu este aceeași cu reflexia obișnuită

La o oglindă plană, reflexia apare pe o suprafață special concepută pentru a reflecta lumina. La reflexia totală, suprafața poate fi doar limita dintre două medii transparente.

  • nu este nevoie de strat metalic;
  • fenomenul apare numai pentru anumite unghiuri;
  • apare numai când lumina vine din mediul cu indice mai mare.
Nu orice reflexie „puternică” este reflexie totală

Chiar dacă o suprafață pare foarte strălucitoare, nu înseamnă automat că are loc reflexie totală. Pentru a afirma corect acest lucru, trebuie verificate ambele condiții fizice.

  • n1 > n2
  • i > il
06

Verificare rapidă

Răspunde și vezi dacă ai înțeles ideea fizică a fenomenului.

O rază de lumină trece din sticlă în aer. Unghiul de incidență este mai mare decât unghiul-limită. Ce se întâmplă?
Alege varianta pe care o consideri corectă.
07

Întrebări de verificare

Aceste întrebări te ajută să fixezi riguros noțiunile esențiale.

1. Ce înseamnă reflexie totală internă?

Descrie fenomenul cu propriile tale cuvinte.

2. La ce tip de suprafață apare acest fenomen?

Precizează rolul suprafeței de separație dintre două medii transparente.

3. Care este prima condiție pentru apariția reflexiei totale?

Formulează relația dintre indicii de refracție ai celor două medii.

4. Care este a doua condiție?

Explică ce legătură are unghiul de incidență cu unghiul-limită.

5. Ce se întâmplă atunci când i < il?

Ce raze pot fi observate?

6. Ce se întâmplă atunci când i = il?

Care este valoarea unghiului de refracție?

7. Ce se întâmplă atunci când i > il?

De ce spunem că suprafața se comportă ca o oglindă?

8. Cum se definește unghiul-limită?

Scrie definiția lui în legătură cu unghiul de refracție.

9. De ce nu poate apărea reflexie totală atunci când lumina trece din aer în sticlă?

Explică folosind relația dintre n1 și n2.

10. Cum este folosită reflexia totală în fibra optică?

Descrie ideea fizică fără calcule.

11. Ce legătură există între indicele de refracție și viteza luminii în mediu?

Ce înseamnă faptul că un mediu are indice mai mare?

12. De ce fenomenul se numește „intern”?

La ce mediu se întoarce lumina?

De reținut

  • Reflexia totală este fenomenul prin care lumina se reflectă complet la suprafața de separație dintre două medii transparente.
  • Fenomenul poate apărea numai dacă raza vine din mediul cu indice mai mare către mediul cu indice mai mic.
  • Există un unghi-limită il pentru care raza refractată are unghiul de 90°.
  • Pentru i > il, refracția nu mai este posibilă, iar fasciculul este reflectat total.
  • Aplicațiile cele mai cunoscute sunt fibra optică, prismele și diferite instrumente optice.