Aceasta este pagina separată pentru Fenomenul fizic, lecția Reflexia totală din capitolul Optică geometrică (Fizică).
Fenomenul fizic — Reflexia totală
Uneori, la trecerea dintr-un mediu transparent în altul, raza de lumină nu mai iese deloc în al doilea mediu. În loc să se refracte, ea se întoarce complet în mediul din care venea. Atunci spunem că are loc reflexia totală internă.
Fenomenul apare la suprafața de separație dintre două medii transparente atunci când lumina vine din mediul cu indice de refracție mai mare către mediul cu indice de refracție mai mic, iar unghiul de incidență devine suficient de mare.
Observă fenomenul
În simulare, raza vine din mediul 1 spre suprafața de separație.
Ce observăm, de fapt?
Reflexia totală nu apare dintr-odată „fără avertisment”. Ea se instalează treptat pe măsură ce unghiul de incidență crește.
Pentru i < il
Raza incidentă se împarte în două efecte observabile: o parte se reflectă, iar o parte se refractă în al doilea mediu.
Pentru i = il
Unghiul de refracție devine 90°. Raza refractată merge de-a lungul suprafeței de separație. Acesta este cazul-limită.
Pentru i > il
Nu mai există rază refractată care să se propage în al doilea mediu. Întreg fasciculul se întoarce în primul mediu: apare reflexia totală internă.
Condițiile fizice ale reflexiei totale
Nu orice trecere a luminii dintre două medii poate produce reflexie totală.
Condiția 1 · Ordinea mediilor
Lumina trebuie să plece din mediul în care se propagă mai încet, adică din mediul cu indice de refracție mai mare.
Dacă această condiție nu este îndeplinită, fenomenul de reflexie totală nu poate apărea.
Condiția 2 · Unghi suficient de mare
Chiar dacă lumina vine din mediul cu indice mai mare, reflexia totală apare numai dacă unghiul de incidență depășește un anumit prag, numit unghi-limită sau unghi critic.
Dacă i = il, raza refractată este tangentă la suprafață, adică are unghiul de refracție r = 90°.
Legătura cu legea refracției
Reflexia totală este o consecință directă a legii Snell–Descartes.
Punctul de plecare
La trecerea luminii din mediul 1 în mediul 2, unghiurile de incidență și de refracție respectă relația:
Pentru cazul-limită, raza refractată merge chiar pe suprafață, deci r = 90° și sin 90° = 1.
Formula unghiului-limită
Dacă în relația anterioară înlocuim r = 90°, obținem:
Formula are sens numai dacă n1 > n2, adică exact în situația în care reflexia totală este posibilă.
Unde se vede fenomenul în practică?
Reflexia totală nu este doar o idee teoretică. Ea stă la baza unor aplicații extrem de importante.
Fibra optică
Lumina rămâne „captivă” în miezul fibrei și avansează prin reflexii totale succesive la interfața dintre miez și înveliș.
Astfel pot fi transmise informații pe distanțe mari, cu pierderi mici de semnal.
Prismele optice
În multe instrumente optice, reflexia totală este folosită pentru a devia fasciculele luminoase mai eficient decât o oglindă metalică.
Binoclurile și unele periscoape folosesc exact acest principiu.
„Oglinda” văzută de sub apă
Dacă privești din apă spre suprafață sub un unghi potrivit, o parte din suprafață poate părea ca o oglindă.
Motivul este tocmai apariția reflexiei totale la granița apă–aer.
Ce trebuie înțeles foarte clar
Aici sunt ideile care produc cel mai des confuzii.
Nu este aceeași cu reflexia obișnuită
La o oglindă plană, reflexia apare pe o suprafață special concepută pentru a reflecta lumina. La reflexia totală, suprafața poate fi doar limita dintre două medii transparente.
- nu este nevoie de strat metalic;
- fenomenul apare numai pentru anumite unghiuri;
- apare numai când lumina vine din mediul cu indice mai mare.
Nu orice reflexie „puternică” este reflexie totală
Chiar dacă o suprafață pare foarte strălucitoare, nu înseamnă automat că are loc reflexie totală. Pentru a afirma corect acest lucru, trebuie verificate ambele condiții fizice.
- n1 > n2
- i > il
Verificare rapidă
Răspunde și vezi dacă ai înțeles ideea fizică a fenomenului.
O rază de lumină trece din sticlă în aer. Unghiul de incidență este mai mare decât unghiul-limită. Ce se întâmplă?
Întrebări de verificare
Aceste întrebări te ajută să fixezi riguros noțiunile esențiale.
Descrie fenomenul cu propriile tale cuvinte.
Precizează rolul suprafeței de separație dintre două medii transparente.
Formulează relația dintre indicii de refracție ai celor două medii.
Explică ce legătură are unghiul de incidență cu unghiul-limită.
Ce raze pot fi observate?
Care este valoarea unghiului de refracție?
De ce spunem că suprafața se comportă ca o oglindă?
Scrie definiția lui în legătură cu unghiul de refracție.
Explică folosind relația dintre n1 și n2.
Descrie ideea fizică fără calcule.
Ce înseamnă faptul că un mediu are indice mai mare?
La ce mediu se întoarce lumina?
De reținut
- Reflexia totală este fenomenul prin care lumina se reflectă complet la suprafața de separație dintre două medii transparente.
- Fenomenul poate apărea numai dacă raza vine din mediul cu indice mai mare către mediul cu indice mai mic.
- Există un unghi-limită il pentru care raza refractată are unghiul de 90°.
- Pentru i > il, refracția nu mai este posibilă, iar fasciculul este reflectat total.
- Aplicațiile cele mai cunoscute sunt fibra optică, prismele și diferite instrumente optice.