Optică geometrică / Reflexia totală

03

Reflexia totală

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 04

Reflexia totală

Optică geometrică · Lecția 04 · Raționament

Reflexia totală

Reflexia totală apare ca o consecință directă a legii Snell–Descartes. Dacă lumina trece dintr-un mediu cu indice de refracție mai mare spre unul cu indice mai mic, raza refractată se îndepărtează de normală. Există însă o limită: unghiul de refracție nu poate depăși 90°.

Prima condiție Lumina trebuie să vină din mediul cu indice mai mare.
n₁ > n₂
Unghi critic La limita refracției, raza transmisă devine tangentă la interfață.
r = 90°
Reflexie totală Fenomenul apare dacă unghiul de incidență depășește unghiul critic.
i > ic
01 · Punctul de plecare

Legea Snell–Descartes

Considerăm o rază care trece din mediul 1, cu indice n₁, în mediul 2, cu indice n₂. Unghiurile se măsoară față de normala la suprafața de separare.

n1 sin i = n2 sin r

Pentru raza refractată:

sin r = n1 n2 sin i
!

Unghiurile sunt față de normală

Atât unghiul de incidență i, cât și unghiul de refracție r sunt definite față de normala la interfață. Niciunul nu se măsoară față de suprafață.

02 · Prima condiție

De ce trebuie să avem n₁ > n₂?

Reflexia totală nu poate apărea în orice trecere dintre două medii. Direcția de propagare este esențială.

Dacă n₁ > n₂

Din legea Snell:

sin r = n1 n2 sin i

Deoarece n₁/n₂ > 1, rezultă că, pentru refracție, r > i. Raza se îndepărtează de normală.

Dacă n₁ ≤ n₂

Raza refractată nu se deplasează spre limita de 90° într-un mod care să producă reflexie totală.

n1 ≤ n2   ⇒   fără reflexie totală internă

Prin urmare, reflexia totală necesită trecerea de la indice mai mare la indice mai mic.

03 · Evoluția geometrică

De la refracție la reflexie totală

Imaginea matematică esențială este formată din trei situații succesive.

i < iᶜ există rază refractată n₁ > n₂ r < 90° i = iᶜ situația limită r = 90° i > iᶜ reflexie totală fără rază refractată propagativă
04 · Deducere

Calculăm unghiul critic

Unghiul critic, notat aici ic, este unghiul de incidență pentru care raza refractată ajunge exact paralelă cu suprafața de separare.

1

Pornim de la legea Snell–Descartes

n1 sin i = n2 sin r
2

La limita refracției avem r = 90°

Punem i = ic și r = 90°:

n1 sin ic = n2 sin 90°
3

Folosim sin 90° = 1

n1 sin ic = n2
4

Izolăm sinusul unghiului critic

sin ic = n2 n1
5

Obținem unghiul critic

ic = arcsin ( n2 n1 )

Această relație are sens pentru reflexia totală numai dacă n₁ > n₂.

05 · Caz particular frecvent

Când al doilea mediu este aerul

Pentru aer putem folosi, în problemele școlare, aproximația n₂ ≈ 1.

sin ic = 1 n1
ic = arcsin ( 1 n1 )
!

Nu confunda formula particulară cu formula generală

Relația sin ic = 1/n este valabilă doar dacă al doilea mediu are indice aproximativ egal cu 1. Formula generală rămâne sin ic = n₂/n₁ .

06 · Argument matematic

Ce se întâmplă dacă i depășește iᶜ?

Aici se vede foarte clar motivul matematic pentru care raza refractată propagativă dispare.

Din legea Snell:

sin r = n1 n2 sin i

Pentru i = ic:

sin r = 1   ⇒   r = 90°

Dacă mărim puțin unghiul de incidență:

i > ic   ⇒   sin i > sin ic

Atunci relația Snell ar solicita:

sin r > 1
×

Dar pentru un unghi real este imposibil

Sinusul unui unghi real nu poate depăși 1. Prin urmare, pentru i > ic nu mai există un unghi real de refracție care să descrie o rază propagativă în mediul 2. Aceasta este semnătura matematică a reflexiei totale.

07 · Ce se întâmplă cu raza reflectată?

Legea reflexiei rămâne valabilă

Reflexia totală nu introduce o nouă regulă pentru direcția razei reflectate. Aceasta respectă aceeași lege a reflexiei ca în lecția precedentă.

i = ir

Unghiul de incidență

Este unghiul dintre raza incidentă și normala la suprafață.

Unghiul de reflexie

Este egal cu unghiul de incidență și se măsoară tot față de normală.

08 · Precizare de rigoare

„Totală” nu înseamnă că în mediul 2 câmpul este zero

Modelul razelor spune corect că nu mai există o rază refractată propagativă. Teoria electromagnetică oferă însă o imagine mai fină.

Câmpul evanescent

În cazul reflexiei totale, câmpul electromagnetic pătrunde puțin în mediul cu indice mai mic, dar amplitudinea sa scade rapid, aproximativ exponențial, cu distanța față de interfață.

Acest câmp se numește câmp evanescent. În situația ideală a unei interfețe fără pierderi, el nu transportă putere netă departe de suprafață în direcția perpendiculară pe interfață.

+

De ce merită această precizare?

La nivelul opticii geometrice este suficient să spui „nu mai există rază refractată”. La un nivel mai riguros, formularea corectă este „nu mai există undă transmisă propagativă” , deși există un câmp evanescent lângă interfață.

09 · Ordine de mărime

Exemple de unghiuri critice

Valorile indicilor sunt aproximative și pot depinde de material și de lungimea de undă. Pentru comparația de mai jos folosim valori uzuale pentru domeniul vizibil.

Trecere n₁ n₂ n₂/n₁ iᶜ aproximativ
Sticlă → aer 1,50 1,00 0,667 41,8°
Apă → aer 1,333 1,00 0,750 48,6°
Acrilic → aer 1,49 1,00 0,671 42,2°
Diamant → aer 2,42 1,00 0,413 24,4°
Sticlă → apă 1,50 1,333 0,889 62,7°
↓

Observă tendința

Cu cât raportul n₂/n₁ este mai mic, cu atât unghiul critic este mai mic. De aceea diamantul are un unghi critic mult mai mic decât apa la interfața cu aerul.

10 · Exemplu rezolvat

Sticlă → aer

O rază de lumină se propagă prin sticlă cu indice n₁ = 1,50 și ajunge la suprafața sticlă–aer. Determinăm unghiul critic.

1

Datele sunt:

n1 = 1,50   ;   n2 = 1,00
2

Verificăm mai întâi condiția:

1,50 > 1,00

Reflexia totală este deci posibilă.

3

Aplicăm formula:

sin ic = 1,00 1,50 = 0,6667
4

Aplicăm funcția inversă:

ic = arcsin(0,6667) ≈ 41,8°
✓

Interpretarea rezultatului

Pentru o rază din sticlă spre aer: dacă i < 41,8°, există refracție; pentru i = 41,8°, raza transmisă este tangentă la interfață; iar pentru i > 41,8° apare reflexia totală.

11 · Verificare rapidă

O rază în sticlă are i = 50°. Ce se întâmplă?

Comparația cu unghiul critic

50° > 41,8°

Unghiul de incidență depășește valoarea critică.

Concluzie

i > ic   ⇒   reflexie totală

Nu mai există o rază refractată propagativă în aer.

12 · Control dimensional

Formula are sens dimensional?

Raportul indicilor

Indiciii de refracție sunt adimensionali:

[n1] = 1   ;   [n2] = 1

Prin urmare:

[ n2 n1 ] = 1

Sinusul

Sinusul unui unghi este o mărime adimensională. Relația

sin ic = n2 n1

este deci dimensional corectă.

13 · Capcane frecvente

Patru erori care trebuie evitate

1

Inversarea indicilor

În formula sin iᶜ = n₂/n₁, n₁ este indicele mediului în care se propagă inițial raza.

2

Uitarea condiției n₁ > n₂

Calculul unui „unghi critic” pentru aer → sticlă este lipsit de sens fizic pentru reflexia totală.

3

i = iᶜ nu este încă reflexie totală

La limita critică avem r = 90°. Reflexia totală apare pentru i > iᶜ.

4

Unghiurile față de suprafață

Toate unghiurile din legea Snell și din formula unghiului critic sunt măsurate față de normală.

14 · Metodă de lucru

Cum rezolvi o problemă de reflexie totală?

1

Stabilește sensul de propagare

Identifică mediul 1 și mediul 2.

2

Compară indicii

Dacă n₁ ≤ n₂, reflexia totală nu este posibilă pentru această trecere.

3

Calculează unghiul critic

ic = arcsin ( n2 n1 )
4

Compară i cu iᶜ

i < iᶜ → refracție; i = iᶜ → raza refractată la 90°; i > iᶜ → reflexie totală.

5

Pentru raza reflectată folosește legea reflexiei

i = ir

Formula și logica esențială

Reflexia totală nu trebuie memorată ca o regulă izolată. Ea rezultă direct din legea refracției și din faptul că sinusul unui unghi real nu poate depăși valoarea 1.

1 · Condiția mediilor Reflexia totală poate apărea numai pentru:
n₁ > n₂
2 · Unghiul critic La limita refracției:
r = 90°
3 · Formula
sin iᶜ = n₂ / n₁
iᶜ = arcsin(n₂ / n₁)
4 · Reflexia totală Condiția finală este:
i > iᶜ