De la două refracții la deviația totală
Geometria prismei și legea Snell–Descartes formează un singur lanț logic. Dacă păstrezi unghiurile măsurate față de normale, formulele se leagă fără artificii.
Patru unghiuri și două normale
Notăm cu n₀ indicele mediului exterior și cu n indicele prismei. Toate unghiurile de incidență și refracție se măsoară față de normale, nu față de fețe.
Ultima relație este pur geometrică: deviația totală este suma schimbărilor de direcție produse la cele două fețe.
Demonstrația relației A = r₁ + r₂
Normalele la cele două fețe formează între ele un unghi suplimentar cu A. În patrulaterul construit din cele două puncte de incidență și intersecția normalelor, suma unghiurilor conduce la r₁ + r₂ = A.
Deviația minimă
Când rotim lent prisma, deviația scade, atinge un minim și apoi crește. La minim, reversibilitatea drumului optic impune o traiectorie simetrică.
Consecințele simetriei
La deviația minimă avem i₁ = i₂ = i și r₁ = r₂ = A/2. Din δₘ = 2i − A rezultă i = (A + δₘ)/2.
Indicele relativ al prismei
Înlocuind valorile simetrice în legea refracției obținem formula folosită experimental. Pentru aer, n₀ ≈ 1.
De ce se desface spectrul?
| Model / mărime | Relație | Când o folosești |
|---|---|---|
| Relația Cauchy | n(λ₀) = B + C/λ₀² + D/λ₀⁴ + … | Descrie aproximativ dispersia normală într-un domeniu transparent. |
| Prismă subțire în aer | δ(λ₀) ≈ [n(λ₀) − 1]A | Pentru A și unghiuri de incidență mici, exprimate în radiani. |
| Dispersie unghiulară | Δδ ≈ (nV − nR)A | Separarea dintre două componente spectrale printr-o prismă subțire. |
| Putere dispersivă | ω = (nF − nC) / (nD − 1) | Compară materiale folosind liniile Fraunhofer F, C și D. |
Determină indicele din deviația minimă
Calculatorul folosește formula exactă pentru o prismă aflată într-un mediu exterior cu n₀ ≈ 1.
Exemplu rezolvat: A = 60°, δₘ = 38°
- La deviație minimă: r = A/2 = 30°.
- Unghiul de incidență: i = (A + δₘ)/2 = 49°.
- În aer: n = sin 49° / sin 30°.
- Numeric: n ≈ 0,7547 / 0,5 ≈ 1,509.