Optică geometrică / Prisma optică și dispersia luminii

01

Prisma optică și dispersia luminii

Fenomenul fizic

Definiții, observații și condiții de aplicare.

Optică geometrică · Lecția 05

Prisma dezvăluie culorile ascunse în lumină

O prismă nu „colorează” lumina albă. Ea separă radiațiile deja prezente în fascicul deoarece indicele de refracție al sticlei depinde de lungimea de undă.

01 · Observă

Același fascicul intră; direcții diferite ies

Fețele active ale prismei nu sunt paralele. Refracția de la prima față separă puțin culorile, iar a doua față mărește separarea.

Dispersia luminii albe într-o prismăȘapte raze sunt refractate pe fiecare față, cu legea lui Snell. Indicii de la 1,50 la 1,54 sunt valori ilustrative pentru dispersie normală, nu măsurători ale unei sticle identificate. Violetul este deviat mai mult decât roșul. lumină albăroșuvioletprismăIndici ilustrativi: n(roșu)=1,50; n(violet)=1,54; mediul exterior: n₀=1.
02 · În interiorul fenomenului

Ce se schimbă la trecerea dintre medii?

f

Frecvența rămâne constantă

Sursa fixează frecvența. La o suprafață de separare, oscilațiile câmpului trebuie să rămână continue.

v

Viteza se modifică

Într-un mediu transparent, viteza de fază este v = c/n. Un indice mai mare înseamnă o viteză mai mică.

λ

Lungimea de undă se modifică

Din v = λf, dacă f rămâne aceeași iar v se schimbă, rezultă că se schimbă și λ în material.

03 · Urmărește drumul

Trei momente, o singură explicație

Intrarea în sticlă

Raza se refractă spre normală. Componentele spectrale capătă unghiuri interne puțin diferite.

Propagarea prin prismă

Culorile au frecvențe diferite și, în dispersie normală, indici de refracție diferiți.

Ieșirea în aer

Razele se refractă departe de normală. Separarea unghiulară devine clar vizibilă pe un ecran.

04 · Compară extremele

Roșu și violet într-un mediu cu dispersie normală

Roșu · λ₀ aproximativ 620–750 nm

Are, în general, un indice de refracție mai mic și este deviat mai puțin de prismă.

Violet · λ₀ aproximativ 380–450 nm

Are, în general, un indice de refracție mai mare și este deviat mai mult, spre baza prismei.

De ce nu există, fizic, doar „șapte culori”?

Spectrul vizibil este continuu: între nuanțele numite convențional roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet există o infinitate de lungimi de undă. Împărțirea în șapte benzi este utilă pentru descriere, nu o fragmentare reală a spectrului.

Curcubeul este doar o prismă făcută dintr-o picătură?

Este o analogie incompletă. În curcubeul primar apar dispersia și refracția la intrarea în picătură, o reflexie internă și o nouă refracție la ieșire. Geometria sferică a picăturii selectează unghiurile la care intensitatea observată este maximă.