Formule și raționament matematic
O lentilă nu „creează” imaginea într-un punct ales întâmplător. Poziția, dimensiunea și orientarea imaginii rezultă din geometria razelor și din refracția luminii la cele două suprafețe ale lentilei. În aproximația lentilei subțiri, întregul comportament optic poate fi descris prin câteva relații matematice esențiale.
Modelul lentilei subțiri
O lentilă reală are o anumită grosime și două suprafețe de refracție. În modelul de lentilă subțire, grosimea este suficient de mică pentru ca refracțiile produse de cele două suprafețe să poată fi tratate, cu bună aproximație, ca având loc în același plan.
În plus, formulele uzuale ale opticii geometrice se deduc pentru raze paraxiale: raze apropiate de axa optică și care formează unghiuri mici cu aceasta.
Unghiurile trebuie exprimate în radiani. Aproximațiile de mai sus transformă geometria exactă a refracției într-un model matematic mult mai simplu.
Mărimi, simboluri și convenția de semne
Pentru a folosi corect ecuația lentilei, semnele mărimilor trebuie păstrate consecvent. Vom utiliza următoarea convenție:
De unde apare ecuația lentilei?
Considerăm mai întâi o lentilă convergentă și un obiect situat dincolo de focar. Imaginea obținută este reală și inversată. Sunt suficiente două raze principale pentru a determina geometric poziția imaginii.
-
Raza care trece prin centrul optic \(O\) oferă două triunghiuri
asemenea. Rezultă:
\[ \frac{h_i}{h_o} = -\frac{d_i}{d_o}. \]
- O a doua rază pleacă din vârful obiectului paralel cu axa optică și, după traversarea lentilei convergente, trece prin focarul \(F'\).
-
Din triunghiurile formate de această rază rezultă:
\[ \frac{h_i}{h_o} = 1-\frac{d_i}{f}. \]
-
Cele două expresii descriu aceeași imagine, deci:
\[ -\frac{d_i}{d_o} = 1-\frac{d_i}{f}. \]
-
Reordonăm:
\[ \frac{d_i}{f} = 1+\frac{d_i}{d_o}. \]Împărțind prin \(d_i\):\[ \boxed{ \frac{1}{f} = \frac{1}{d_o} + \frac{1}{d_i} } \]
Aceasta este ecuația lentilei subțiri. Deși deducerea geometrică de mai sus a fost făcută pentru o lentilă convergentă cu imagine reală, aceeași relație poate fi utilizată și pentru imaginile virtuale și pentru lentilele divergente dacă se respectă convenția de semne.
Forme utile ale ecuației lentilei
Dacă dorim să determinăm direct poziția imaginii:
Similar, dacă sunt cunoscute \(f\) și \(d_i\):
Mărirea transversală
Raportul dintre dimensiunea transversală a imaginii și cea a obiectului definește mărirea transversală:
Semnul lui \(m\)
\(m>0\) indică o imagine dreaptă.
\(m<0\) indică o imagine răsturnată.
Modulul lui \(m\)
\(|m|>1\): imagine mărită.
\(|m|=1\): imagine de aceeași mărime.
\(|m|<1\): imagine micșorată.
Introducând expresia lui \(d_i\) în formula măririi:
Relația arată imediat că poziția obiectului față de focar controlează atât caracterul imaginii, cât și mărirea acesteia.
Convergența lentilei
Capacitatea unei lentile de a modifica direcția razelor este exprimată prin convergență, numită și putere optică.
În această formulă, distanța focală trebuie exprimată în metri.
Unitatea \(\mathrm{m}^{-1}\) poartă în optică numele de dioptrie, simbolizată prin \(\mathrm{D}\).
Exemplu rapid
Pentru o lentilă convergentă cu \(f=20\,\text{cm}=0{,}20\,\text{m}\):
De ce o lentilă are o anumită distanță focală?
Distanța focală nu este o proprietate arbitrară. Ea depinde de refracția produsă la cele două suprafețe ale lentilei: de indicele de refracție al materialului, de mediul exterior și de curburile celor două fețe.
Pentru o lentilă subțire cu indice de refracție \(n_\ell\), introdusă într-un mediu cu indice \(n_m\):
În aer, \(n_m\approx1\), deci:
Aceasta este formula constructorului de lentile.
Ce ne spune formula?
Poziția obiectului și natura imaginii
Ecuația lentilei permite determinarea matematică a tuturor cazurilor cunoscute din construcțiile cu raze.
| Poziția obiectului | Poziția imaginii | Natura | Orientarea | Mărimea |
|---|---|---|---|---|
| \(d_o>2f\) | \(f<d_i<2f\) | reală | răsturnată | micșorată |
| \(d_o=2f\) | \(d_i=2f\) | reală | răsturnată | egală cu obiectul |
| \(f<d_o<2f\) | \(d_i>2f\) | reală | răsturnată | mărită |
| \(d_o=f\) | \(d_i\rightarrow\infty\) | razele emergente sunt paralele | ||
| \(0<d_o<f\) | \(d_i<0\) | virtuală | dreaptă | mărită |
Cazul lentilei divergente
Pentru lentila divergentă:
Considerăm un obiect real, deci \(d_o>0\). Din ecuația lentilei:
Deoarece \(1/f<0\) și \(1/d_o>0\), membrul drept este negativ:
Prin urmare, pentru un obiect real, o lentilă divergentă produce o imagine virtuală.
Din \[ m=-\frac{d_i}{d_o} \] și \(d_i<0\), rezultă:
Imaginea este deci dreaptă. În plus, pentru acest caz se obține \(|m|<1\), astfel încât imaginea este micșorată.
Exemplu de calcul complet
Date
O lentilă convergentă are distanța focală \[ f=20\,\text{cm}. \] Un obiect de înălțime \[ h_o=4\,\text{cm} \] este așezat la \[ d_o=60\,\text{cm}. \]
1. Poziția imaginii
Deoarece \(d_i>0\), imaginea este reală.
2. Mărirea
Semnul negativ arată că imaginea este răsturnată, iar \[ |m|=0{,}5<1 \] arată că este micșorată.
3. Înălțimea imaginii
Verificarea dimensională
O relație fizică trebuie să fie coerentă și din punctul de vedere al unităților de măsură.
Ecuația lentilei
Mărirea
Convergența
Structura matematică a lecției
Pentru majoritatea problemelor cu lentile subțiri, rezolvarea pornește de la identificarea corectă a semnelor și se reduce apoi la trei relații fundamentale.