Optică geometrică · Lecția 08 · Raționament matematic
Formarea imaginilor
Poziția, orientarea și mărimea unei imagini nu se memorează mecanic. Ele rezultă din două idei: traseul razelor principale și geometria triunghiurilor asemenea.
Modelul fizic și ipotezele
Lentilă subțire
Grosimea lentilei este neglijabilă față de distanțele obiect–lentilă și imagine–lentilă. Refracțiile pe cele două fețe sunt reprezentate ca având loc în planul optic al lentilei.
Raze paraxiale
Razele fac unghiuri mici cu axa optică. În acest regim, sin θ ≈ tan θ ≈ θ, iar aberațiile sunt neglijate.
Aceeași substanță în exterior
Lentila este înconjurată de același mediu pe ambele părți. Focarele principale au aceeași distanță focală în modul față de centrul optic.
Mărimile folosite
| Simbol | Semnificație | Unitate SI |
|---|---|---|
| do | distanța dintre obiect și centrul optic O | metru (m) |
| di | distanța algebrică a imaginii față de lentilă | metru (m) |
| f | distanța focală algebrică | metru (m) |
| ho, hi | înălțimea obiectului, respectiv a imaginii | metru (m) |
| m | mărirea transversală | fără unitate |
| C | convergența lentilei, C = 1/f | m−1 = dioptrie (D) |
Convenția semnelor
| Mărime | Semn pozitiv | Semn negativ | Consecință fizică |
|---|---|---|---|
| do | obiect real, înaintea lentilei | obiect virtual | în această lecție lucrăm aproape întotdeauna cu do > 0 |
| di | imagine reală, dincolo de lentilă | imagine virtuală, de aceeași parte cu obiectul | semnul stabilește natura imaginii |
| f | lentilă convergentă | lentilă divergentă | semnul identifică tipul lentilei |
| m, hi | imagine dreaptă | imagine răsturnată | |m| arată de câte ori se schimbă dimensiunea |
Deducerea relațiilor fundamentale
Schemă idealizată, fără scară. Sunt suficiente două raze independente pentru a localiza imaginea.
- Raza paralelă cu axa optică iese prin focarul imagine F′.
- Raza care trece prin centrul optic O nu își schimbă direcția în aproximația lentilei subțiri.
- Opțional, raza care trece prin focarul obiect F iese paralelă cu axa.
Control: toate razele corect construite trebuie să conducă la același punct-imagine.
Mărirea transversală
Raza BO trece nedeviată prin centrul optic. Triunghiurile dreptunghice ABO și A′B′O sunt asemenea. Orientările sunt opuse pentru o imagine reală, de unde:
Dacă m < 0, imaginea este răsturnată; dacă m > 0, este dreaptă. Pentru dimensiune se folosește modulul |m|.
Ecuația lentilei subțiri
Pentru raza incidentă paralelă, panta după lentilă poate fi scrisă folosind focarul F′ și apoi punctul-imagine B′:
Înlocuind hi/ho = −di/do și simplificând, obținem relația lui Gauss:
Forme utile pentru calcul
Aceste forme arată direct ce se întâmplă când obiectul se apropie de focar: numitorul do − f tinde la zero, iar |di| crește foarte mult.
Verificarea dimensională
Toți termenii ecuației lui Gauss au dimensiunea inversului unei lungimi. Mărirea este adimensională deoarece reprezintă raportul a două lungimi.
Cazurile de formare a imaginilor
Lentilă convergentă: f > 0
| Poziția obiectului | Poziția imaginii | Natura și orientarea | Mărimea |
|---|---|---|---|
| do > 2f | f < di < 2f | reală, răsturnată | micșorată, |m| < 1 |
| do = 2f | di = 2f | reală, răsturnată | egală, |m| = 1 |
| f < do < 2f | di > 2f | reală, răsturnată | mărită, |m| > 1 |
| do = f | di → ∞ | razele ies paralele; nu există imagine la distanță finită | — |
| 0 < do < f | di < 0 | virtuală, dreaptă | mărită, m > 1 |
Lentilă divergentă: f < 0
Pentru orice obiect real, do > 0. Atunci 1/di = 1/f − 1/do este negativ, deci di < 0. Imaginea se formează între lentilă și focarul de pe partea obiectului.
Obiect foarte îndepărtat
Când do → ∞, termenul 1/do → 0, deci di → f. Un fascicul aproape paralel este focalizat în planul focal.
Obiect în focar
Pentru do = f, ecuația impune 1/di = 0. Imaginea este „la infinit”, nu pe o poziție finită a ecranului.
Obiect și imagine
Ecuația este simetrică în do și di: dacă se inversează sensul luminii, pozițiile unui obiect real și ale imaginii sale reale se pot interschimba.
Aplicarea riguroasă a modelului
Lentilă convergentă
Un obiect cu înălțimea ho = 2,0 cm este așezat la do = 15 cm de o lentilă convergentă cu f = 10 cm.
di = 30 cm, deci imaginea este reală. Apoi m = −30/15 = −2 și hi = −4,0 cm.
Verdict: imagine reală, răsturnată și mărită de două ori.
Lentilă divergentă
Un obiect este așezat la do = 24 cm de o lentilă divergentă cu f = −12 cm.
di = −8 cm, iar m = −(−8)/24 = 1/3.
Verdict: imagine virtuală, dreaptă și de trei ori mai mică.
Algoritm de rezolvare
- Desenează axa, lentila, focarele și poziția aproximativă a obiectului.
- Transformă toate lungimile în aceeași unitate; pentru convergență folosește obligatoriu metri.
- Scrie semnele: f > 0 sau f < 0; pentru obiect real, do > 0.
- Aplică ecuația lui Gauss și păstrează semnul rezultatului di.
- Calculează m = −di/do și, dacă este cerută, hi = m·ho.
- Formulează verdictul complet: poziție, reală/virtuală, dreaptă/răsturnată, mărită/micșorată.
- Compară rezultatul cu desenul razelor și cu tabelul cazurilor-limită.
Întrebări de control conceptual
De ce o lentilă convergentă nu formează întotdeauna o imagine reală?
Dacă obiectul se află între lentilă și focar, razele emergente sunt divergente. Numai prelungirile lor se întâlnesc, deci imaginea este virtuală. Algebric, do < f conduce la di < 0.
Cum recunoști orientarea imaginii doar din calcul?
Din semnul măririi transversale: m < 0 înseamnă imagine răsturnată, iar m > 0 înseamnă imagine dreaptă.
Ce se întâmplă cu imaginea reală când obiectul se apropie de focar din exterior?
Pentru do → f+, numitorul do − f → 0+, deci di → +∞ și |m| → ∞. Imaginea se depărtează și se mărește.
De ce sunt suficiente două raze principale?
În modelul stigmatic paraxial, toate razele provenite din același punct-obiect converg într-un singur punct-imagine sau par să provină din el. Două drepte neparalele determină unic intersecția; a treia rază este o verificare.
Sinteza lecției
Întregul model matematic se reduce la două relații, dar interpretarea semnelor este la fel de importantă ca calculul:
Calculul localizează imaginea; semnele îi stabilesc natura și orientarea; construcția razelor confirmă dacă răspunsul este fizic coerent.