Verifică interpretarea imaginilor
Răspunde întâi fără să deschizi explicația, apoi compară raționamentul. Păstrează aceeași convenție de semne până la final.
1. Este suficient să știm că imaginea este mărită pentru a decide dacă este reală?
Nu. Pentru o lentilă convergentă și un obiect real, o imagine mărită poate fi reală și răsturnată dacă obiectul este între focar și dublul focalei, sau virtuală și dreaptă dacă obiectul este în interiorul focarului.
2. Cum reprezentăm într-un desen razele reale și prelungirile lor?
Razele sunt trasate cu linii continue și sens de propagare. Prelungirile geometrice se trasează întrerupt: ele ajută la localizarea imaginii virtuale, dar nu reprezintă lumină care se propagă înapoi.
3. Dacă acoperim jumătate dintr-o lentilă, dispare jumătate din imagine?
În modelul ideal, dacă partea rămasă primește încă lumină de la fiecare punct al obiectului, se păstrează imaginea întreagă, dar ajunge mai puțină lumină pe ecran. Decuparea unei porțiuni din lentilă nu selectează automat o jumătate a obiectului.
4. De ce sunt utile două raze provenite din același punct al obiectului?
Intersecția lor, sau a prelungirilor lor, localizează imaginea acelui punct. Nu intersectăm o rază pornită din vârful obiectului cu alta pornită din baza lui pentru a construi un singur punct imagine.
5. Ce verificări faci după calculul lui \(d_i\) și \(m\)?
Verific unitățile, semnul lui \(d_i\), orientarea dată de semnul lui \(m\), modulul măririi și poziția față de focare. Înlocuiesc distanțele în ecuația lentilei; desenul și calculul trebuie să descrie aceeași imagine.
6. * De ce apare pragul \(L=4f\) în metoda cu obiect și ecran fixe?
Cu \(x+d_i=L\), produsul \(xd_i=fL\). Pentru lungimi pozitive cu sumă fixă, \(xd_i\le L^2/4\); prin urmare \(fL\le L^2/4\), deci \(L\ge4f\). La egalitate există o singură poziție, \(x=d_i=2f\); pentru \(L>4f\) există două, iar pentru \(L<4f\) niciuna.