Optică geometrică / Instrumente optice

03

Instrumente optice

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 09

Instrumente optice

Formule și raționament matematic · Lecția 09

Instrumente optice: de la o singură lentilă la un sistem

Ochiul, aparatul fotografic, lupa, microscopul și telescopul folosesc aceeași idee: fiecare element optic transformă un obiect într-o imagine, iar acea imagine poate deveni obiect pentru elementul următor.

Modelul de bază este mereu același: \(\displaystyle \frac{1}{f}=\frac{1}{d_o}+\frac{1}{d_i}\), iar \(\displaystyle m=\frac{h_i}{h_o}=-\frac{d_i}{d_o}\). Diferența dintre instrumente este modul în care combină etapele.

01 · Limbajul comun

Convenția de semne trebuie aleasă înainte de calcul

În această pagină folosim convenția „distanțelor reale pozitive”, foarte practică pentru lentile subțiri. Ea trebuie păstrată până la finalul unei rezolvări; amestecarea convențiilor produce formule aparent contradictorii.

\[ \boxed{\frac{1}{f}=\frac{1}{d_o}+\frac{1}{d_i}}, \qquad \boxed{m=\frac{h_i}{h_o}=-\frac{d_i}{d_o}}, \qquad \boxed{P=\frac{1}{f}} \]

În relația pentru putere, \(f\) se introduce în metri; unitatea este \(\mathrm{m}^{-1}\), numită dioptrie (D).

Obiectreal sau imagine produsă anterior
Obiectivformează de regulă o imagine reală
Imagine intermediarădevine obiect pentru ocular
Ocular / detectorobservare vizuală sau înregistrare

02 · Sisteme cu imagine reală pe un receptor

Ochiul și aparatul fotografic

01

Ochiul — puterea se adaptează, retina rămâne fixă

Corneea și cristalinul pot fi modelate, în primă aproximație, ca un singur sistem convergent. Imaginea formată pe retină este reală, răsturnată și micșorată. Pentru vedere clară, \(d_i\) trebuie să coincidă cu distanța efectivă până la retină.

Focalizare \(\displaystyle P_{ochi}=\frac{1}{f_{ochi}}=\frac{1}{d_o}+\frac{1}{d_i}\)
Retină \(\displaystyle m=-\frac{d_i}{d_o}\)
Acomodare idealizată \(\displaystyle \Delta P\simeq \frac{1}{d_n}\), pentru trecerea de la infinit la punctul proxim \(d_n\)

De ce crește puterea la privirea de aproape? Când \(d_o\) scade, termenul \(1/d_o\) crește. Cum \(d_i\) rămâne practic fix, trebuie să crească și \(1/f\), adică puterea optică.

cornee + cristalin retină obiect imagine reală
02

Aparatul fotografic — senzorul înlocuiește retina

Obiectivul formează pe film sau senzor o imagine reală, răsturnată și, de obicei, micșorată. Focalizarea se obține schimbând distanța efectivă obiectiv–senzor sau puterea ansamblului de lentile.

Poziția imaginii \(\displaystyle d_i=\frac{f d_o}{d_o-f}\)
Scara imaginii \(\displaystyle m=-\frac{d_i}{d_o}=-\frac{f}{d_o-f}\)
Numărul f \(\displaystyle N=\frac{f}{D_A}\), unde \(D_A\) este diametrul pupilei de intrare

Pentru \(d_o\gg f\), rezultă \(d_i\approx f\). De aceea senzorul unui aparat focalizat la infinit se află aproape de planul focal al obiectivului. În condiții ideale comparabile, iluminarea imaginii variază aproximativ ca \(1/N^2\).

obiectiv senzor obiect

03 · Instrumente pentru observare vizuală

Lupa și microscopul optic

03

Lupa — o lentilă convergentă folosită în interiorul focarului

Obiectul este așezat la \(d_o<f\), deci imaginea este virtuală, dreaptă și mărită. Lupa nu este caracterizată corect doar prin mărirea liniară; ceea ce contează pentru ochi este grosismentul sau mărirea unghiulară.

Definiție \(\displaystyle G=\frac{\tan\theta'}{\tan\theta_0}\simeq\frac{\theta'}{\theta_0}\)
Ochi relaxat \(\displaystyle G_{\infty}=\frac{d_n}{f}\)
Imagine la punctul proxim \(\displaystyle G_{d_n}=1+\frac{d_n}{f}\)

\(d_n=25\,\mathrm{cm}\) este o valoare convențională pentru ochiul normal, nu o constantă universală. O focală mai mică înseamnă putere \(P=1/f\) mai mare și, în modelul paraxial, grosisment mai mare.

F F′ lupă imagine virtuală
04

Microscopul compus — două măriri succesive

Obiectivul, cu focală mică, formează o imagine intermediară reală, răsturnată și mărită. Ocularul folosește această imagine ca obiect și funcționează ca o lupă. Mărirea totală este produsul etapelor.

Obiectiv \(\displaystyle m_{ob}=-\frac{d_{i,ob}}{d_{o,ob}}\)
Ocular relaxat \(\displaystyle G_{oc}=\frac{d_n}{f_{oc}}\)
Total \(\displaystyle G_{mic}=m_{ob}G_{oc}\)
Estimare uzuală \(\displaystyle G_{mic}\simeq-\frac{L d_n}{f_{ob}f_{oc}}\)

În ultima relație, \(L\) este lungimea optică a tubului din aproximația folosită, nu automat distanța mecanică dintre lentile. Semnul minus arată că imaginea finală este răsturnată față de obiect.

obiectiv ocular imagine intermediară

04 · Observarea obiectelor îndepărtate

Luneta astronomică și telescopul reflector

Pentru un obiect foarte îndepărtat, razele care ajung la obiectiv sunt aproape paralele. Obiectivul formează imaginea intermediară în planul său focal, iar ocularul mărește unghiul sub care aceasta este observată.

05

Luneta Kepler — două lentile convergente

În reglaj normal, focarul imagine al obiectivului coincide cu focarul obiect al ocularului. Razele ies paralele, iar ochiul observă relaxat imaginea la infinit.

Grosisment \(\displaystyle G=\frac{\theta'}{\theta}=-\frac{f_{ob}}{f_{oc}}\)
Lungime în reglaj normal \(\displaystyle \ell=f_{ob}+f_{oc}\)

Pentru „de câte ori mărește” se folosește \(|G|=f_{ob}/f_{oc}\). Semnul minus nu se elimină din raționament: el codifică răsturnarea imaginii. O focală mare a obiectivului și una mică a ocularului cresc grosismentul.

obiectiv ocular plan focal comun
SistemObiectivOcularGrosismentImagine
Lunetă Keplerlentilă convergentălentilă convergentă\(G=-f_{ob}/f_{oc}\)răsturnată
Lunetă Galileilentilă convergentălentilă divergentă, \(f_{oc}<0\)\(G=-f_{ob}/f_{oc}>0\)dreaptă
Telescop reflectoroglindă concavă / sistem de oglinziocular convergent\(G\simeq-f_{ob,ef}/f_{oc}\)depinde de configurație

Rezoluția nu este același lucru cu grosismentul

\[ \boxed{\theta_{min}=1{,}22\frac{\lambda}{D_A}}, \qquad \boxed{A=\frac{\pi D_A^2}{4}} \]

\(D_A\) este diametrul aperturii, iar \(\theta_{min}\) se obține în radiani. Dublarea diametrului înjumătățește limita unghiulară de difracție și mărește aria colectoare de patru ori.

Calculator de instrumente optice

calcul activ

05 · Control matematic

Verificarea dimensională

Lentilă și putere

\([1/f]=[1/d_o]=[1/d_i]=\mathrm{m}^{-1}\). Prin urmare, \(P=1/f\) are unitatea dioptrie.

Măriri

\(m=h_i/h_o\) și \(G=\theta'/\theta\) sunt rapoarte de mărimi de același tip; ambele sunt adimensionale.

Difracție

În \(\theta_{min}=1{,}22\lambda/D_A\), raportul lungimilor este adimensional; unghiul se exprimă în radiani.

Nu confunda \(m\) cu \(G\)

\(m\) compară înălțimi; \(G\) compară unghiuri aparente. La lupă și telescop, grosismentul unghiular este mărimea relevantă.

Puterile se adună numai în condiții precise

Pentru lentile subțiri în contact, \(P_{eq}=P_1+P_2+\cdots\). Dacă sunt separate, distanța dintre ele intră în calcul.

Semnul nu este decorativ

Un \(m<0\) sau \(G<0\) indică răsturnarea imaginii. Modulul arată doar factorul de mărire.

Mărirea nu creează automat detalii

După atingerea limitei impuse de apertură, aberații și detector, un grosisment mai mare produce doar o imagine mai mare, nu mai informativă.

Ideea care le unește

Un instrument optic se rezolvă etapă cu etapă: găsești imaginea produsă de primul element, o transformi în obiect pentru următorul și abia apoi compui măririle. Pentru aparate și ochi urmărești poziția imaginii reale; pentru lupă, microscop și telescop urmărești în final unghiul sub care ochiul vede imaginea.