Optică geometrică / Lentile groase*

04

Lentile groase*

Probleme

Exerciții legate de această lecție.

Lentile groase: reperele corecte înaintea formulelor extinse

O lentilă groasă are două suprafețe distincte, cu vârfurile \(V_1,V_2\), și două plane principale, \(H_1,H_2\). În modelul paraxial în aer, focala efectivă \(f\) se măsoară de la un plan principal; distanța de la ultima suprafață la focarul posterior este altă mărime, BFL. Pentru primele două probleme, pozițiile planelor sunt date: nu ai nevoie de matrici.

Caz-limită de pornire: dacă grosimea tinde la zero, la aceleași raze de curbură și același indice, deplasările planelor principale tind la zero. Se recuperează modelul lentilei subțiri. Pentru o lentilă reală, acceptarea aproximației se decide din precizia cerută, nu dintr-un prag universal în milimetri.

1. Măsurarea focarului posterior nu dă direct focala efectivă

Enunț. Un fascicul paraxial paralel focalizează la 46,0 mm după vârful posterior \(V_2\) al unei lentile în aer. Planul principal posterior \(H_2\) este cu 4,00 mm înaintea lui \(V_2\). Află focala efectivă și puterea echivalentă.

Alegem axa pozitivă spre dreapta. Față de \(V_2\), avem \(h_2=z_{H_2}-z_{V_2}=-4{,}00\,\mathrm{mm}\), iar focarul este la \(+46{,}0\,\mathrm{mm}\). Distanța dintre \(H_2\) și focar este:

\[f=\mathrm{BFL}-h_2=46{,}0-(-4{,}00)=50{,}0\,\mathrm{mm}=0{,}0500\,\mathrm m.\] \[\Phi=\frac1f=+20{,}0\,\mathrm D.\]

Înlocuirea lui \(f\) cu 46,0 mm ar confunda două repere de măsurare. Imaginează-ți ordinea pe axă: \(H_2\), apoi \(V_2\), apoi focarul; distanța \(H_2F'\) este mai mare cu 4,00 mm decât \(V_2F'\).

2. Imaginea când cunoaștem planele principale

Enunț. O lentilă groasă convergentă în aer are \(f=50{,}0\,\mathrm{mm}\), \(H_1\) la 4,00 mm după \(V_1\) și \(H_2\) la 4,00 mm înaintea lui \(V_2\). Obiectul real este la 146 mm înaintea lui \(V_1\) și are înălțimea 6,00 mm. Determină poziția și înălțimea imaginii.

Distanța obiectului se măsoară până la \(H_1\), deci \(s=146+4=150\,\mathrm{mm}\). Aplicăm conjugarea între planele principale:

\[\frac1{s'}=\frac1{50}-\frac1{150}=\frac1{75}\;\mathrm{mm}^{-1},\qquad s'=+75{,}0\,\mathrm{mm}.\] \[m=-\frac{s'}s=-0{,}500,\qquad h_i=-3{,}00\,\mathrm{mm}.\]

Acești 75,0 mm sunt măsurați de la \(H_2\). Față de ultima suprafață, imaginea se află la \(h_2+s'=-4{,}00+75{,}0=71{,}0\,\mathrm{mm}\) spre dreapta. Imaginea este reală, răsturnată și micșorată. Dacă ai fi introdus direct 146 mm în ecuație, ai fi tratat greșit suprafața \(V_1\) ca plan principal.

* Extensie: calculul corecției de grosime

Enunț opțional. O lentilă biconvexă în aer are \(n=1{,}50\), \(R_1=+0{,}100\,\mathrm m\), \(R_2=-0{,}100\,\mathrm m\) și \(d=0{,}0200\,\mathrm m\). Lumina se propagă spre dreapta, iar o rază de curbură este pozitivă dacă centrul ei este la dreapta vârfului suprafeței. Calculează puterea, EFL și BFL în aproximația paraxială.

Puterile celor două suprafețe sunt \(\Phi_1=(n-1)/R_1=+5{,}00\,\mathrm D\) și \(\Phi_2=(1-n)/R_2=+5{,}00\,\mathrm D\). Propagarea dintre ele nu poate fi omisă:

\[\Phi=\Phi_1+\Phi_2-\frac dn\Phi_1\Phi_2=10-\frac13=\frac{29}{3}\,\mathrm D.\] \[f=\frac1\Phi=\frac3{29}\,\mathrm m\approx103{,}448\,\mathrm{mm},\qquad h_2=-\frac{(d/n)\Phi_1}{\Phi}=-\frac1{145}\,\mathrm m\approx-6{,}897\,\mathrm{mm}.\] \[\mathrm{BFL}=f+h_2=\frac{14}{145}\,\mathrm m\approx96{,}552\,\mathrm{mm}.\]

Control: în limita \(d\to0\), dispare termenul de grosime, \(\Phi\to10{,}0\,\mathrm D\), EFL și BFL tind la 100 mm, iar deplasările planelor principale tind la zero. Pentru lentila groasă dată, BFL și EFL sunt diferite, deși exteriorul este aer pe ambele părți.