Relativitate / Simultaneitatea și dilatarea timpului

03

Simultaneitatea și dilatarea timpului

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 01

Simultaneitatea și dilatarea timpului

Relativitate · Lecția 01 · Raționament matematic

Simultaneitatea și dilatarea timpului

Cele două efecte provin din aceeași schimbare fundamentală: timpul atribuit unui eveniment depinde de reper și, în transformarea Lorentz, este legat de poziția evenimentului.

1. Evenimente și repere

Un eveniment este localizat printr-o poziție și un moment. Alegem două repere inerțiale standard: S′ se deplasează față de S cu viteza constantă v, de-a lungul axei comune Ox, iar originile coincid la t = t′ = 0.

β = v/c, γ = 1/√(1 − β²), |β| < 1
Coordonată temporalăIndicația rețelei de ceasuri sincronizate în reperul ales.
Timp propriuIntervalul măsurat de un singur ceas aflat la locul ambelor evenimente.

2. De ce simultaneitatea nu este absolută

Pentru două evenimente, transformarea diferenței de timp este:

Δt′ = γ(Δt − vΔx/c²)

Dacă evenimentele sunt simultane în S, atunci Δt = 0, însă pentru v ≠ 0 și Δx ≠ 0:

Δt′ = −γvΔx/c² ≠ 0

Exemplu. Pentru Δx = 300 m, v = 0,60c și γ = 1,25, rezultă Δt′ ≈ −0,75 μs. Semnul arată ordinea temporală în S′; niciun ceas nu merge înapoi.

Atenție: ordinea sosirii luminii la un observator nu este, singură, definiția simultaneității. Mai întâi se corectează timpul de propagare, folosind ceasuri sincronizate în fiecare reper.

3. Dilatarea timpului din ceasul de lumină

În reperul ceasului, lumina parcurge vertical distanța 2L, iar durata proprie este Δτ = 2L/c. În S, ceasul se deplasează, iar fiecare jumătate de drum este ipotenuza unui triunghi dreptunghic:

(cΔt/2)² = L² + (vΔt/2)²

Înlocuind L = cΔτ/2 și alegând intervalele pozitive, obținem:

Δt = γΔτ

Relația se aplică aceleiași perechi de evenimente, atunci când Δτ este timpul propriu. Nu este suficient să numim unul dintre observatori „fix”; trebuie precizat în ce reper au loc evenimentele în același punct.

4. Exemplu și verificări

Pentru v = 0,80c, avem γ = 5/3. Dacă ceasul mobil măsoară Δτ = 12 μs, reperul laboratorului atribuie acelorași evenimente:

Δt = (5/3) · 12 μs = 20 μs
  • Unități: γ este adimensional, deci Δt și Δτ au aceeași unitate.
  • Limită clasică: pentru |β| ≪ 1, γ ≈ 1 + β²/2; efectul nu este zero, ci foarte mic.
  • Domeniu: formula descrie repere inerțiale cu |v| < c. La v → c, γ → ∞, dar nu există un reper inerțial de repaus al luminii.
  • Interpretare: un ceas funcționează normal în propriul reper; comparația privește intervalele atribuite de repere diferite.