Relativitate / Postulatele lui Einstein

02

Postulatele lui Einstein

Exemplu grafic al fenomenului

Grafice și interpretarea lor.

Spațiu de lucru · lecția 02

Postulatele lui Einstein

Un experiment, două repere

Un laborator se deplasează uniform față de o stație. Aceleași impulsuri de lumină sunt descrise din ambele repere, cu rigle și ceasuri proprii fiecăruia.

Experiment
Reperul afișat
Reperul de referință
Timp în S0,00 ns
Scena este disponibilă într-un browser cu suport pentru canvas. Valorile experimentului sunt prezentate și în tabel.
Laborator Sursă Lumină
Poziții măsurate la același timp în S. Desenul nu este o fotografie.
Viteza luminii în S
1,000 c
Recepția B minus recepția A
Lungimea A–B în S

Se pregătește experimentul.

Aceleași evenimente, timpi diferiți

Timpi calculați pentru întregul experiment. Ultima coloană arată ce s-a produs până la momentul afișat.

Măsurătorile din cele două repere inerțiale
Ceasul A din laborator: Ceasul B din laborator:
Diagrama spațiu–timp
Coordonatele evenimentelor sunt disponibile în tabelul de mai sus.

Ce se vede în experiment

Sursa se află la mijloc între A și B și emite două impulsuri în același eveniment. În laborator, detectoarele sunt în repaus, distanțele sunt egale, iar impulsurile ajung simultan. În reperul stației, unul dintre detectoare se apropie de impulsul care vine spre el, iar celălalt se îndepărtează. Recepțiile au loc la momente diferite, deși ambele impulsuri au viteza c.

Ceasurile A și B au fost sincronizate în laborator. În S′, ele arată același timp la același moment. În S, indicațiile lor diferă chiar înainte de recepție. La fiecare recepție, ceasul detectorului indică totuși aceeași valoare ca celălalt ceas la propria recepție. Aceeași indicație pe două ceasuri îndepărtate nu înseamnă simultaneitate în orice reper.

Lungimea A–B din panou este distanța dintre pozițiile celor două capete măsurate simultan în reperul ales. În S ea este mai mică decât lungimea proprie din S′. Nu este o comprimare mecanică a laboratorului și nici un efect al perspectivei.

Niciun laborator inerțial nu are un statut special. Când păstrezi reperul S′ și modifici viteza față de stație, experimentul intern se desfășoară după aceleași legi. Aceasta ilustrează principiul relativității. Constanța vitezei luminii în vid este al doilea postulat; diferențele de timp, simultaneitate și lungime sunt consecințe ale aplicării lor împreună.

A vedea nu înseamnă a măsura direct momentul producerii. O cameră primește lumina cu întârziere. Aici sunt reprezentate poziții și momente atribuite prin măsurători locale și ceasuri sincronizate în fiecare reper, nu imagini optice. Simularea ilustrează predicțiile teoriei, nu ține locul verificării lor experimentale.

Modelul fizic și unitățile

S este reperul stației, S′ este reperul laboratorului. Originile coincid la emisie, când ceasurile din origini indică zero. Sensul pozitiv al axei este spre dreapta. Litera c reprezintă exact 299 792 458 m/s; în afișaj folosim metri și nanosecunde, o nanosecundă fiind a miliarda parte dintr-o secundă.

Mișcarea este rectilinie și uniformă, lumina se propagă în vid, iar oglinzile și detectoarele sunt ideale. Gravitația și reculul sursei sunt neglijate. Modificarea vitezei pregătește un alt experiment inerțial; nu simulează accelerarea laboratorului.

γ=11−β2,β=vc x=γ(x′+vt′) t=γ(t′+vx′c2)

Pentru corpul lansat paralel cu mișcarea laboratorului, vitezele se compun astfel:

u=u′+v1+vu′c2

Pozițiile sunt calculate analitic, inclusiv la reflexie și la recepție. Grila scenei este fixă în reperul afișat; cadrul se ajustează numai când schimbi parametrii sau reperul. În diagrama spațiu–timp, axa verticală este ct, exprimată tot în metri, cu aceeași scară geometrică precum axa x. Pentru ceasul cu lumină este afișat în schimb un grafic al indicațiilor ceasurilor.

Schimbarea reperului păstrează evenimentul selectat prin butoane. În celelalte momente păstrează indicația ceasului din centrul laboratorului, nu o presupusă simultaneitate universală. Indicațiile negative ale unui ceas îndepărtat provin din alegerea originii timpului și din sincronizare.

Redarea este încetinită; opțiunile 0,5×, 1× și 2× schimbă doar ritmul animației. Mărimea simbolurilor pentru sursă, impulsuri și detectoare este mărită pentru lizibilitate. Diagrama și tabelul includ și evenimente viitoare calculate, marcate distinct de cele deja produse.

Pentru aprofundare: ceasul cu lumină, sincronizarea ceasurilor și compunerea relativistă a vitezelor.