Relativitate restrânsă · simulare interactivă
Vezi cum apare factorul Lorentz dintr-un ceas de lumină.
Modifică viteza relativă și urmărește simultan trei efecte legate de același factor: intervalul măsurat pentru ceasul aflat în mișcare este mai mare, lungimea pe direcția mișcării este contractată, iar graficul factorului γ urcă brusc când viteza se apropie de viteza luminii.
Același ceas de lumină în două repere
La repaus, traiectoria luminii este verticală.Urmărim aceleași evenimente în ambele repere. Ciclul este redat în patru secunde de animație; duratele fizice sunt indicate separat, iar Δt = γΔτ. La viteze mari, desenul din laborator este micșorat uniform pentru a încăpea; panourile pot avea scări diferite. Oglinzile sunt simboluri ale pozițiilor, nu obiecte desenate la scară.
Pe ecrane înguste, derulează desenul lateral. Valorile numerice și toate comenzile rămân vizibile.
Factorul γ în funcție de β
curba este aproape plată, apoi urcă bruscRegim clasic: la viteze mici față de c, β este aproape zero și γ rămâne practic 1.
Este o diferență de măsurare, nu un efect optic. Formulele compară măsurători corectate în repere inerțiale, nu întârzierea cu care ajunge lumina la ochi.
Muonii cosmici oferă o confirmare experimentală. La viteze apropiate de c, durata lor de viață măsurată de observatorii de pe Pământ crește suficient ca mulți să ajungă la sol.
c este limita, nu o țintă atinsă. Pentru corpurile cu masă, apropierea de c face ca γ și energia necesară să crească foarte mult.
Model fizic folosit: ceasul de lumină pentru dilatarea timpului, formula factorului Lorentz, contracția lungimii pe direcția mișcării și valoarea exactă a vitezei luminii în vid, c = 299 792 458 m/s.