Transformările Lorentz
în patru experimente
Alege viteza reperului S′ față de S. Compară apoi momentele a două semnale, coordonatele unui eveniment și propagarea luminii în cele două repere.
Un fapt localizat în spațiu și timp: de exemplu, aprinderea unui bec.
S și S′ pot atribui poziții și momente diferite aceluiași eveniment.
În orice reper inerțial, lumina în vid se propagă cu viteza c.
Convenția folosită
S′ se deplasează uniform spre dreapta, cu viteza v față de S. Axele sunt paralele. Originile coincid la evenimentul O, pentru care x = x′ = 0, t = t′ = 0. Analizăm mișcarea pe axa x; coordonatele transversale rămân y′ = y, z′ = z. Neglijăm gravitația.
Folosim c = 299 792 458 m/s și 1 µs = 10−6 s. Momentele sunt citite cu ceasuri sincronizate în fiecare reper. Ele nu sunt momentele în care un observator primește imaginea evenimentului.
Simultaneitatea depinde de reper
Două semnale luminoase sunt emise pe peron: A la x = −300 m și B la x = +300 m. În reperul peronului, ambele se produc la t = 0. Ce momente li se atribuie în reperul trenului?
Momentele acelorași două evenimente
Ambele repere folosesc aceeași scară, de la −2,5 la +2,5 µs. A și B sunt pe rânduri separate ca să poată fi citite și când au același moment.
t′A − t′B =
În S′, B are loc înaintea lui A. Valorile sunt momentele producerii semnalelor, nu momentele în care lumina ajunge la M.
Momentele și diferența lor se calculează înainte de rotunjire; sunt afișate cu trei zecimale.
Coordonatele aceluiași eveniment
Alege locul și momentul în care un detector înregistrează o particulă. Tabelul arată coordonatele acelui eveniment în S și în S′.
Aceste valori stabilesc și poziția punctului E în diagrama următoare. Schimbarea reperului nu schimbă evenimentul ales.
| Reper | Poziție | Timp |
|---|---|---|
| S | ||
| S′ |
Pe ecrane înguste, tabelul se poate derula lateral. Valorile afișate sunt rotunjite după calcul.
Transformarea din S în S′
x′ =
t′ =
Tabelul descrie un singur eveniment. În fiecare reper, poziția și timpul sunt stabilite cu rigle și ceasuri sincronizate în acel reper.
Verificare: intervalul dintre O și E
Cu convenția de semn de mai jos și pentru mișcare numai pe x, intervalul spațiu-timp este același în ambele repere:
- În S
- În S′
Separare de tip temporal față de O.
Un interval pozitiv indică separare de tip temporal; unul negativ, separare de tip spațial. Un interval nul între evenimente distincte corespunde unei legături posibile prin lumină în vid.
Diagrama spațiu-timp
Axa orizontală reprezintă x, iar cea verticală reprezintă ct. Ambele sunt exprimate în metri și au aceeași scară. De aceea, razele de lumină care trec prin O sunt la 45° față de axe.
Axa x′
Reunește evenimentele simultane cu O în S′. Pe această axă, t′ este zero:
Axa ct′
Este linia de univers a originii lui S′. Pe această axă, x′ este zero:
Coordonatele din S′ nu se citesc cu gradațiile lui S. Pentru axe oblice, proiecțiile se duc paralel cu cealaltă axă a reperului respectiv; valorile numerice sunt în tabelul experimentului 2. La v = 0, axele celor două repere coincid.
Lumina în cele două repere
La O, sursa F și observatorul M se întâlnesc. Sursa emite simultan două impulsuri în sensuri opuse. Sursa rămâne în repaus în S, iar M rămâne în repaus în S′.
Romburile aurii reprezintă impulsurile luminoase. În fiecare panou, ele se îndepărtează de locul emiterii cu viteza c. Pozițiile sursei și ale observatorului sunt măsurate pe aceeași scară ca pozițiile luminii.
Contează numai coordonata orizontală. Simbolurile F și M sunt deplasate pe verticală ca să nu se suprapună peste lumină.
Reperul S
Sursa F este în repaus; observatorul M se mișcă spre dreapta. La v = 0, ambele sunt în repaus.
Reperul S′
Observatorul M este în repaus; sursa F se mișcă spre stânga. La v = 0, ambele sunt în repaus.
Fiecare impuls a parcurs în reperul afișat. Animația parcurge 1 µs în aproximativ 3,2 secunde de redare. Poți folosi glisorul și fără animație.
Cum se compară panourile: când glisorul arată 1 µs, primul panou reprezintă t = 1 µs, iar al doilea t′ = 1 µs. Pentru v diferit de zero, acestea nu sunt, în general, aceleași evenimente transformate dintr-un reper în celălalt. Fiecare panou urmărește evoluția după timpul de coordonată al propriului reper.
Verificare cu transformările Lorentz
Pentru impulsul din dreapta, x = ct. Înlocuind în transformări, obținem:
Prin urmare, x′ = ct′: după emisie, raportul x′/t′ este c. Pentru impulsul din stânga, x = −ct conduce la x′ = −ct′. Viteza are modulul c în ambele sensuri.
Ce arată cele patru experimente
Simultaneitatea nu este absolută
Două evenimente simultane în S, aflate la poziții x diferite, nu sunt simultane în S′ dacă v este diferit de zero.
Poziția și timpul se transformă împreună
x′ depinde de x și de t, iar t′ depinde de t și de x. Coordonatele se schimbă după aceeași convenție de repere.
Diagrama folosește două axe oblice
În diagrama lui S, axele lui S′ se înclină spre direcțiile luminii când v crește. La v = 0, ele coincid cu axele lui S.
Lumina are aceeași viteză
Transformările Lorentz păstrează relația x = ±ct sub forma x′ = ±ct′. Lumina în vid are viteza c în ambele repere.
Un eveniment, două descrieri compatibile
Transformările Lorentz leagă coordonatele măsurate în două repere inerțiale. Ele păstrează viteza luminii în vid și ordinea evenimentelor legate cauzal.
Când v/c este mic și corecțiile relativiste sunt neglijabile pentru precizia cerută, se obține aproximația lui Galilei:
Termenul vt se păstrează. O viteză mică față de c nu înseamnă că pozițiile măsurate în cele două repere sunt identice.