Relativitate / Transformările Lorentz

02

Transformările Lorentz

Exemplu grafic al fenomenului

Grafice și interpretarea lor.

Spațiu de lucru · lecția 04

Transformările Lorentz

Relativitate · Lecția 04 · Exemplu grafic

Transformările Lorentz
în patru experimente

Alege viteza reperului S′ față de S. Compară apoi momentele a două semnale, coordonatele unui eveniment și propagarea luminii în cele două repere.

v = 0,60c
Controlează toate cele patru experimente. Schimbarea vitezei resetează animația luminii.
Factorul Lorentz γ 1,2500
Un eveniment

Un fapt localizat în spațiu și timp: de exemplu, aprinderea unui bec.

Două seturi de coordonate

S și S′ pot atribui poziții și momente diferite aceluiași eveniment.

Viteza luminii în vid

În orice reper inerțial, lumina în vid se propagă cu viteza c.

Convenția folosită

S′ se deplasează uniform spre dreapta, cu viteza v față de S. Axele sunt paralele. Originile coincid la evenimentul O, pentru care x = x′ = 0, t = t′ = 0. Analizăm mișcarea pe axa x; coordonatele transversale rămân y′ = y, z′ = z. Neglijăm gravitația.

β = v/c
γ = 1/√(1 − β²)

Folosim c = 299 792 458 m/s și 1 µs = 10−6 s. Momentele sunt citite cu ceasuri sincronizate în fiecare reper. Ele nu sunt momentele în care un observator primește imaginea evenimentului.

Experimentul 01

Simultaneitatea depinde de reper

Două semnale luminoase sunt emise pe peron: A la x = −300 m și B la x = +300 m. În reperul peronului, ambele se produc la t = 0. Ce momente li se atribuie în reperul trenului?

M se află în originea lui S′. La t = 0 trece prin mijlocul segmentului AB. Butonul evidențiază emisiile simultane în S. Trenul este desenat schematic; dimensiunile lui nu sunt la scară.

Momentele acelorași două evenimente

Ambele repere folosesc aceeași scară, de la −2,5 la +2,5 µs. A și B sunt pe rânduri separate ca să poată fi citite și când au același moment.

Peron · StA = tB = 0
A0,000 µs
B0,000 µs
Tren · S′momente calculate cu transformarea Lorentz
A+0,751 µs
B−0,751 µs
t′A = γ · v · (300 m)/c²
t′B = −γ · v · (300 m)/c²

t′A − t′B = 1,501 µs

În S′, B are loc înaintea lui A. Valorile sunt momentele producerii semnalelor, nu momentele în care lumina ajunge la M.

Momentele și diferența lor se calculează înainte de rotunjire; sunt afișate cu trei zecimale.

Ce arată cele patru experimente

01

Simultaneitatea nu este absolută

Două evenimente simultane în S, aflate la poziții x diferite, nu sunt simultane în S′ dacă v este diferit de zero.

02

Poziția și timpul se transformă împreună

x′ depinde de x și de t, iar t′ depinde de t și de x. Coordonatele se schimbă după aceeași convenție de repere.

03

Diagrama folosește două axe oblice

În diagrama lui S, axele lui S′ se înclină spre direcțiile luminii când v crește. La v = 0, ele coincid cu axele lui S.

04

Lumina are aceeași viteză

Transformările Lorentz păstrează relația x = ±ct sub forma x′ = ±ct′. Lumina în vid are viteza c în ambele repere.

Concluzie

Un eveniment, două descrieri compatibile

Transformările Lorentz leagă coordonatele măsurate în două repere inerțiale. Ele păstrează viteza luminii în vid și ordinea evenimentelor legate cauzal.

Când v/c este mic și corecțiile relativiste sunt neglijabile pentru precizia cerută, se obține aproximația lui Galilei:

x′ ≈ x − vt, t′ ≈ t

Termenul vt se păstrează. O viteză mică față de c nu înseamnă că pozițiile măsurate în cele două repere sunt identice.