Relativitate / Efectul Doppler relativist

03

Efectul Doppler relativist

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 10

Efectul Doppler relativist

Relativitate · Raționament matematic · Lecția 10

Cum apare matematic efectul Doppler relativist?

Frecvența luminii nu se transformă prin simpla adunare sau scădere a vitezei sursei. Pentru a obține formula corectă trebuie să ținem cont simultan de constanța vitezei luminii, dilatarea timpului și, în formularea completă, de transformarea Lorentz a frecvenței și vectorului de undă.

01

Mărimile fizice de care avem nevoie

Pentru o undă electromagnetică monocromatică:

\[ f=\frac{1}{T} \]
\[ \omega=2\pi f \]
\[ k=\frac{2\pi}{\lambda} \]
\[ c=\lambda f=\frac{\omega}{k} \]
\(f\) frecvența măsurată, în hertz
\(T\) perioada oscilației, în secunde
\(\lambda\) lungimea de undă, în metri
\(\beta=\frac{v}{c}\) viteza relativă normalizată; fără unitate

Introducem și factorul Lorentz:

\[ \gamma=\frac{1}{\sqrt{1-\beta^2}} \]
Factorul care apare atât în dilatarea timpului, cât și în efectul Doppler relativist.
02

Deducerea accesibilă: sursa se îndepărtează

Considerăm o sursă care se deplasează radial cu viteza v față de observator. În propriul referențial, sursa emite două maxime succesive la intervalul:

\[ T_0=\frac{1}{f_0} \]

Acest interval este măsurat de un ceas aflat în repaus împreună cu sursa, deci este un interval de timp propriu.

1

Observatorul vede ceasul sursei dilatat. Intervalul dintre cele două emisii este:

\[ \Delta t=\gamma T_0 \]
2

În acest timp, sursa se deplasează cu distanța:

\[ \Delta x_s=v\,\Delta t=v\gamma T_0 \]
3

Primul front de undă se deplasează în același timp cu distanța:

\[ \Delta x_{\rm lum}=c\,\Delta t=c\gamma T_0 \]
4

Pentru o sursă care se îndepărtează de observator, separarea dintre cele două fronturi succesive este:

\[ \lambda=(c+v)\gamma T_0 \]

Dar:

\[ \lambda_0=cT_0 \]

Prin urmare:

\[ \lambda=\lambda_0\,\gamma(1+\beta) \]

Înlocuim:

\[ \gamma=\frac{1}{\sqrt{1-\beta^2}} \]

Atunci:

\[ \frac{\lambda}{\lambda_0}=\frac{1+\beta}{\sqrt{1-\beta^2}} \]

Deoarece:

\[ 1-\beta^2=(1-\beta)(1+\beta) \]

obținem:

Îndepărtare · lungime de undă
\[ \lambda=\lambda_0\sqrt{\frac{1+\beta}{1-\beta}} \]
03

De la lungime de undă la frecvență

Atât sursa, cât și observatorul măsoară în vid:

\[ c=\lambda f \]

Pentru radiația proprie:

\[ c=\lambda_0 f_0 \]

Împărțind cele două relații:

\[ \frac{f}{f_0}=\frac{\lambda_0}{\lambda} \]

Introducem expresia obținută pentru \(\lambda/\lambda_0\):

Îndepărtare · frecvență
\[ f=f_0\sqrt{\frac{1-\beta}{1+\beta}} \]
La îndepărtare: \(f<f_0\) și \(\lambda>\lambda_0\).
04

Apropierea și convenția semnului vitezei

Dacă lucrăm cu viteza radială semnată \(\beta_r=v_r/c\), trecerea de la îndepărtare la apropiere se face prin:

\[ \beta_r\longrightarrow-\beta_r \]

În cele două casete de mai jos, \(\beta\) reprezintă însă modulul vitezei, deci este pozitiv; sensul mișcării este indicat de eticheta „îndepărtare” sau „apropiere”.

Îndepărtare

Redshift

\[ \frac{f}{f_0}=\sqrt{\frac{1-\beta}{1+\beta}} \]
\[ \frac{\lambda}{\lambda_0}=\sqrt{\frac{1+\beta}{1-\beta}} \]
Apropiere

Blueshift

\[ \frac{f}{f_0}=\sqrt{\frac{1+\beta}{1-\beta}} \]
\[ \frac{\lambda}{\lambda_0}=\sqrt{\frac{1-\beta}{1+\beta}} \]
05

Deducerea fundamentală: faza unei unde este invariantă

Deducerea precedentă este corectă și foarte intuitivă, dar relativitatea permite o formulare mai generală.

O undă plană poate fi scrisă prin faza:

\[ \Phi=\mathbf{k}\!\cdot\!\mathbf{r}-\omega t \]

Aceeași creastă a undei trebuie să fie aceeași realitate fizică pentru orice observator inerțial. De aceea, faza este un scalar Lorentz.

\[ \Phi=\Phi' \]

Putem grupa frecvența unghiulară și vectorul de undă într-un cuadrivector:

\[ K^\mu=\left(\frac{\omega}{c},\,k_x,\,k_y,\,k_z\right) \]
\(\theta\) este măsurat în referențialul observatorului.

Dacă sursa se deplasează pe direcția x cu viteza v, transformarea Lorentz inversă dă:

\[ \omega_0=\gamma(\omega-vk_x) \]

Pentru lumină:

\[ \lvert\mathbf{k}\rvert=\frac{\omega}{c} \]

Dacă \(\theta\) este unghiul, măsurat în referențialul observatorului, dintre direcția vitezei sursei și direcția de propagare a fotonului:

\[ k_x=\frac{\omega}{c}\cos\theta \]

Introducem în transformare:

\[ \omega_0=\gamma\omega(1-\beta\cos\theta) \]

Cum:

\[ \omega=2\pi f \]

rezultă formula generală:

Doppler relativist general
\[ \frac{f}{f_0}=\frac{1}{\gamma(1-\beta\cos\theta)} \]
θ este măsurat în referențialul observatorului.
Convenție de semn pentru formula unghiulară

În formula unghiulară folosim \(\beta=|\mathbf v|/c\ge0\). Unghiul \(\theta\), măsurat în referențialul observatorului, conține informația despre direcție: \(\theta=0^\circ\) corespunde luminii emise în sensul vitezei sursei, iar \(\theta=180^\circ\) luminii emise în sens opus. Nu se introduce din nou un semn negativ în \(\beta\).

06

Formula generală reproduce automat cazurile longitudinale

Sursa se apropie

Fotonul se propagă în același sens cu viteza sursei:

\[ \theta=0^\circ\quad\Longrightarrow\quad\cos\theta=1 \]

Atunci:

\[ \frac{f}{f_0}=\frac{1}{\gamma(1-\beta)} \]

Dar:

\[ \frac{1}{\gamma(1-\beta)}=\sqrt{\frac{1+\beta}{1-\beta}} \]

Sursa se îndepărtează

Fotonul emis spre observator se propagă în sens opus vitezei sursei:

\[ \theta=180^\circ\quad\Longrightarrow\quad\cos\theta=-1 \]

Atunci:

\[ \frac{f}{f_0}=\frac{1}{\gamma(1+\beta)} \]

deci:

\[ \frac{f}{f_0}=\sqrt{\frac{1-\beta}{1+\beta}} \]
07

Efectul Doppler transversal

Considerăm acum situația în care, în referențialul observatorului, direcția fotonului este perpendiculară pe viteza sursei:

\[ \theta=90^\circ\quad\Longrightarrow\quad\cos\theta=0 \]

Formula generală devine imediat:

Doppler transversal
\[ f_\perp=\frac{f_0}{\gamma} \]

sau:

\[ f_{\perp}=f_0\sqrt{1-\beta^2} \]

Pentru lungimea de undă:

\[ \lambda_{\perp}=\gamma\lambda_0 \]

Frecvența este redusă chiar dacă viteza radială instantanee este zero. Efectul este pur relativist.

Legătura directă cu dilatarea timpului

În geometria \(\theta=90^\circ\) definită în referențialul observatorului, termenul Doppler longitudinal dispare, iar factorul rămas este exact cel asociat dilatării timpului. O sursă periodică poate fi folosită ca un „ceas” cu perioada proprie \(T_0\).

\[ T=\gamma T_0 \]

Deoarece \(f=1/T\), rezultă imediat \(f_\perp=f_0/\gamma\). Această explicație este valabilă pentru unghiul transversal definit în cadrul observatorului.

\[ f=\frac{f_0}{\gamma} \]

Exact formula Doppler transversală.

08

De ce trebuie precizat referențialul unghiului?

Nivel avansat · detaliu foarte important

„90°” nu înseamnă același lucru în toate referențialele

Formula:

\[ \frac{f}{f_0}=\frac{1}{\gamma(1-\beta\cos\theta)} \]

folosește unghiul \(\theta\) măsurat de observator.

Dacă folosim în schimb unghiul \(\theta'\) măsurat în referențialul sursei, transformarea directă a cuadrivectorului de undă este:

\[ \frac{f}{f_0}=\gamma(1+\beta\cos\theta') \]

Cele două unghiuri nu sunt egale, deoarece direcția luminii suferă aberație relativistă.

\[ \cos\theta'=\frac{\cos\theta-\beta}{1-\beta\cos\theta} \]
\[ \theta=90^\circ\quad\Longrightarrow\quad \cos\theta'=-\beta \]

Așadar, o rază transversală pentru observator nu este transversală și în referențialul sursei. Acesta este motivul pentru care trebuie indicat întotdeauna cadrul în care este măsurat unghiul.

De aceea, expresia „Doppler transversal la 90°” trebuie însoțită întotdeauna de precizarea referențialului în care este definit acel unghi.

09

Limita pentru viteze mici

Pentru îndepărtare avem:

\[ \frac{f}{f_0}=\sqrt{\frac{1-\beta}{1+\beta}} \]

Pentru \(|\beta|\ll1\) dezvoltăm în serie:

Dezvoltare Taylor
\[ \sqrt{\frac{1-\beta}{1+\beta}}=1-\beta+\frac{\beta^2}{2}-\frac{\beta^3}{2}+\frac{3\beta^4}{8}+\mathcal O(\beta^5) \]

Păstrând numai primul ordin:

\[ f\approx f_0(1-\beta) \]

Pentru lungimea de undă:

Dezvoltare pentru \(\lambda\)
\[ \sqrt{\frac{1+\beta}{1-\beta}}=1+\beta+\frac{\beta^2}{2}+\frac{\beta^3}{2}+\frac{3\beta^4}{8}+\mathcal O(\beta^5) \]

La primul ordin:

\[ \lambda\approx\lambda_0(1+\beta) \]

Atunci:

\[ \Delta\lambda=\lambda-\lambda_0\approx\beta\lambda_0 \]

și:

\[ v\approx c\,\frac{\Delta\lambda}{\lambda_0} \]
Aproximația astronomică uzuală, valabilă numai pentru |v| ≪ c.
10

De ce Dopplerul transversal este de ordinul \(\beta^2\)?

Pentru cazul transversal:

\[ \frac{f_{\perp}}{f_0}=\sqrt{1-\beta^2} \]

Dezvoltarea Taylor este:

\[ \sqrt{1-\beta^2}=1-\frac{\beta^2}{2}-\frac{\beta^4}{8}+\mathcal O(\beta^6) \]

Prin urmare:

\[ \frac{\Delta f}{f_0}\approx-\frac{\beta^2}{2} \]
Nu există termen de ordinul \(\beta\). De aceea efectul transversal este mult mai mic decât Dopplerul longitudinal la viteze reduse.
11

Parametrul de redshift z

În spectroscopie și astronomie se definește:

\[ z=\frac{\lambda-\lambda_0}{\lambda_0} \]

Deci:

\[ 1+z=\frac{\lambda}{\lambda_0} \]

Pentru o îndepărtare radială pur Doppler:

\[ 1+z=\sqrt{\frac{1+\beta}{1-\beta}} \]

Ridicăm la pătrat:

\[ (1+z)^2=\frac{1+\beta}{1-\beta} \]

Înmulțim:

\[ (1+z)^2(1-\beta)=1+\beta \]

Grupăm termenii care conțin β:

\[ (1+z)^2-1=\beta\bigl[(1+z)^2+1\bigr] \]

Prin urmare:

\[ \beta=\frac{(1+z)^2-1}{(1+z)^2+1} \]

și:

\[ v=\beta c \]
Domeniul de valabilitate fizică

Această inversare interpretează \(z\) ca redshift Doppler cinematic între două referențiale inerțiale din relativitatea restrânsă. Un redshift astronomic măsurat poate conține și contribuții cosmologice, gravitaționale sau din viteza peculiară; pentru redshift cosmologic mare nu se identifică automat \(z\) cu o singură viteză SR.

12

Factorul Doppler

Formula generală este adesea comprimată introducând factorul Doppler relativist:

\[ \delta=\frac{1}{\gamma(1-\beta\cos\theta)} \]

Atunci:

\[ f=\delta f_0 \]
\[ \lambda=\frac{\lambda_0}{\delta} \]

Deoarece energia unui foton este:

\[ E=hf \]

avem imediat:

\[ \frac{E}{E_0}=\frac{f}{f_0}=\delta \]

Dopplerul relativist poate fi interpretat astfel și ca o transformare a energiei fotonului între două referențiale inerțiale.

13

O formulare elegantă: rapiditatea

Pentru olimpiadă și nivel universitar

Dopplerul devine exponențial

Introducem rapiditatea \(\eta\) prin:

\[ \beta=\tanh\eta \]

Identitatea:

\[ e^\eta=\sqrt{\frac{1+\beta}{1-\beta}} \]

transformă relația Doppler radială pentru îndepărtare în:

\[ \frac{\lambda}{\lambda_0}=e^\eta \]
\[ \frac{f}{f_0}=e^{-\eta} \]

Rapiditățile se adună liniar când compunem viteze relativiste coliniare. De aceea această formă arată legătura profundă dintre compunerea vitezelor și Dopplerul relativist.

14

Verificări obligatorii ale formulelor

1. Dacă v = 0 \(\beta=0\), \(\gamma=1\), iar formulele dau \(f=f_0\) și \(\lambda=\lambda_0\).
2. Dacă sursa se îndepărtează Pentru îndepărtare și \(0<\beta<1\), \(\sqrt{(1-\beta)/(1+\beta)}<1\), deci \(f<f_0\).
3. Dimensional \(\beta\), \(\gamma\), \(\delta\) și \(z\) sunt adimensionale; la fel rapoartele \(f/f_0\) și \(\lambda/\lambda_0\).
4. Limita clasică Pentru \(\beta\ll1\), la mișcare radială reapare \(\Delta\lambda/\lambda_0\simeq v/c\), cu semnul stabilit de sensul vitezei radiale.
5. Limita v → c La îndepărtare, când \(\beta\to1^{-}\), \(f/f_0\to0\), iar \(\lambda/\lambda_0\to\infty\).
6. Transversal Pentru \(\theta=90^\circ\) în cadrul observatorului, formula generală dă exact \(f=f_0/\gamma\).
15

Exemplu exact: \(\beta=0{,}60\)

Exemplu ales pentru rezultate simple

O sursă se îndepărtează cu 0,60c

Avem:

\[ \beta=0{,}60 \]

Factorul Lorentz:

\[ \gamma=\frac{1}{\sqrt{1-0{,}60^2}}=\frac{1}{0{,}80}=1{,}25 \]

Pentru frecvență:

\[ \frac{f}{f_0}=\sqrt{\frac{1-0{,}60}{1+0{,}60}} \]
\[ =\sqrt{\frac{0{,}40}{1{,}60}}=\sqrt{0{,}25} \]
\[ f=0{,}50\,f_0 \]

Lungimea de undă este:

\[ \lambda=2\lambda_0 \]

Parametrul de redshift:

\[ z=\frac{\lambda}{\lambda_0}-1=1 \]

Dacă mișcarea ar fi transversală în referențialul observatorului, aceeași viteză ar da:

\[ \frac{f_\perp}{f_0}=\frac{1}{\gamma}=0{,}80 \]
16

Cât de repede eșuează aproximația clasică?

\(\beta\) \(f/f_0\) exact \(1-\beta\) \(\lambda/\lambda_0\) exact \(1+\beta\)
0,01 0,99005 0,99000 1,01005 1,01000
0,10 0,90453 0,90000 1,10554 1,10000
0,30 0,73380 0,70000 1,36277 1,30000
0,50 0,57735 0,50000 1,73205 1,50000
0,80 0,33333 0,20000 3,00000 1,80000
0,90 0,22942 0,10000 4,35890 1,90000

La 0,01c, aproximația de ordinul întâi este excelentă. La 0,5c diferența este deja foarte mare, iar la 0,9c formula clasică devine complet inadecvată.

17

Verificator matematic interactiv

Alege geometria și viteza. Calculatorul compară rezultatul exact cu aproximația pentru viteze mici.

Verificator Doppler

Formula exactă vs. aproximația Taylor

Toate rezultatele sunt normalizate la frecvența și lungimea de undă proprie ale sursei.

exact
0,60
\[ \frac{f}{f_0}=\sqrt{\frac{1-\beta}{1+\beta}} \]
\(\gamma\) 1,2500
\(f/f_0\) · exact 0,5000
\(\lambda/\lambda_0\) · exact 2,0000
\(z\) +1,0000
aprox. \(f/f_0\) 0,4000
aprox. \(\lambda/\lambda_0\) 1,6000
eroare \(f\) 20,00%
eroare \(\lambda\) 20,00%
18

Greșeli matematice frecvente

1. A folosi formula Doppler pentru sunet înlocuind viteza sunetului cu c. Este incorect. Dopplerul electromagnetic trebuie derivat cu transformările Lorentz.
2. A folosi mereu \(f=f_0(1-v/c)\). Aceasta este doar aproximația de ordinul întâi pentru \(|v|\ll c\), cu semnul ales după sensul mișcării radiale.
3. A confunda \(f_0\) cu frecvența observată. \(f_0\) este frecvența proprie, măsurată în referențialul în care sursa este în repaus.
4. A uita că \(\lambda\) și \(f\) se modifică invers. În vid, \(c=\lambda f\) în orice referențial inerțial; dacă \(\lambda\) crește, \(f\) scade în aceeași proporție.
5. A afirma că Dopplerul transversal este zero. În fizica clasică nu există deplasare transversală de ordinul întâi, dar relativitatea prezice \(f_\perp=f_0/\gamma\) pentru \(\theta=90^\circ\) în cadrul observatorului.
6. A scrie \(\theta=90^\circ\) fără să specificăm referențialul. Unghiurile luminii se transformă prin aberație; perpendicularitatea nu este invariantă Lorentz.
7. A transforma orice redshift cosmologic în v cu formula SR. Formula \(\beta(z)\) derivată aici este valabilă pentru redshift Doppler cinematic în spațiu-timp Minkowski, nu pentru orice redshift cosmologic.
8. A crede că viteza luminii se schimbă odată cu frecvența. În vid, fiecare observator inerțial măsoară \(c\); \(\lambda\) și \(f\) se modifică astfel încât \(\lambda f=c\).

Schema matematică a lecției

\(\beta=\frac{v}{c}\) viteza relativă normalizată
\(\gamma=\frac{1}{\sqrt{1-\beta^2}}\) factorul Lorentz
\(\frac{f}{f_0}=\sqrt{\frac{1-\beta}{1+\beta}}\) îndepărtare radială
\(\frac{f}{f_0}=\sqrt{\frac{1+\beta}{1-\beta}}\) apropiere radială
\(\frac{\lambda}{\lambda_0}=\sqrt{\frac{1+\beta}{1-\beta}}\) redshift radial
\(\frac{f}{f_0}=\frac{1}{\gamma(1-\beta\cos\theta)}\) formula Doppler unghiulară generală
\(f_\perp=\frac{f_0}{\gamma}\) Doppler transversal, \(\theta=90^\circ\) în cadrul observatorului
\(z=\frac{\lambda}{\lambda_0}-1\) parametrul de deplasare spectrală
\(\beta=\frac{(1+z)^2-1}{(1+z)^2+1}\) viteza radială din redshift Doppler SR
\(\frac{\Delta\lambda}{\lambda_0}\approx\frac{v}{c}\) limita vitezelor mici