Termodinamică / Transformările de stare

02

Transformările de stare

Exemplu grafic al fenomenului

Grafice și interpretarea lor.

Spațiu de lucru · lecția 10

Transformările de stare

De la gheață la apă, fără a sări peste topire

Încălzim \(0{,}100\,\mathrm{kg}\) de gheață de la \(-10\,^\circ\mathrm C\) până obținem apă la \(20\,^\circ\mathrm C\), la presiune atmosferică. Neglijăm vasul și pierderile. Folosim valorile aproximative \(c_g=2100\,\mathrm{J/(kg\,K)}\), \(L_f=334000\,\mathrm{J/kg}\), \(c_a=4200\,\mathrm{J/(kg\,K)}\).

Curba pentru 100 g de gheață, apoi apă, la presiune atmosferică. Punctele sunt trasate folosind energiile calculate; axa orizontală nu reprezintă timpul.-100102001020304050Temperatura θ (°C)Energie primită Q (kJ)ABCD
Curba pentru 100 g de gheață, apoi apă, la presiune atmosferică. Punctele sunt trasate folosind energiile calculate; axa orizontală nu reprezintă timpul.
PunctEnergie totală primităTemperatură
A0 kJ-10 °C
B2,1 kJ0 °C
C35,5 kJ0 °C
D43,9 kJ20 °C
  1. A–B: gheața se încălzește până la 0 °C. \(Q_1=mc_g\cdot10=2100\,\mathrm J\).
  2. B–C: gheața se topește la 0 °C. \(Q_2=mL_f=33400\,\mathrm J\). Segmentul este orizontal.
  3. C–D: apa se încălzește de la 0 °C la 20 °C. \(Q_3=mc_a\cdot20=8400\,\mathrm J\).
\[Q_{\mathrm{total}}=2{,}1+33{,}4+8{,}4=43{,}9\,\mathrm{kJ}.\]

Axa orizontală arată energia totală primită, nu timpul. Graficul ar avea aceeași formă în funcție de timp numai dacă puterea termică netă primită ar fi constantă. Panta unui segment fără schimbare de fază este \(1/(mc)\).