Termodinamică / Entropia

02

Entropia

Exemplu grafic al fenomenului

Grafice și interpretarea lor.

Spațiu de lucru · lecția 11

Entropia

Exemplu grafic al fenomenului — Entropia

Expansiunea liberă și evoluția spre echilibru

Particulele pornesc într-o regiune restrânsă a recipientului. Îndepărtează separatorul și urmărește modul în care distribuția microscopică evoluează până când particulele ajung să ocupe întregul volum disponibil.

Evoluția distribuției particulelor
Graficul folosește distribuția particulelor în celulele recipientului pentru a evidenția apropierea de o stare macroscopică mai probabilă.
Particule în stânga —
Particule în dreapta —
Revenire spontană în V₁ —
Sistem izolat idealizat

Ce se observă în simulare

După îndepărtarea separatorului, gazul ocupă întregul volum

Inițial, particulele sunt limitate într-o regiune mică a recipientului. În momentul în care separatorul este îndepărtat, nimic nu le mai împiedică să pătrundă în partea liberă. După un timp, particulele pot fi găsite în aproape toate regiunile recipientului. Această stare este mult mai probabilă decât situația în care toate particulele se află simultan într-un singur colț.

Mișcarea microscopică rămâne neregulată chiar și la echilibru

Echilibrul termodinamic nu înseamnă că particulele se opresc. Ele continuă să se deplaseze și să se ciocnească permanent. Ceea ce devine stabil este comportamentul macroscopic: distribuția particulelor nu mai prezintă o concentrare persistentă într-o anumită regiune.

Sensul spontan al procesului este legat de probabilitate

Există foarte multe configurații microscopice în care particulele sunt răspândite prin recipient și mult mai puține configurații în care toate se află simultan în volumul inițial. Tocmai această diferență uriașă între numărul stărilor microscopice posibile face ca evoluția către distribuția răspândită să fie observată spontan.

Mai multe particule fac ireversibilitatea macroscopică mai evidentă

Micșorează numărul de particule și apoi repetă experimentul. Fluctuațiile distribuției devin mai vizibile. Dacă mărești numărul de particule, revenirea simultană a tuturor în regiunea inițială devine extrem de improbabilă. Acesta este unul dintre motivele pentru care procesele termodinamice macroscopice au un sens preferențial foarte clar.

Viteza modifică timpul procesului, nu starea de echilibru finală

Controlul vitezei permite compararea a două sisteme cu aceeași geometrie și același număr de particule. Dacă particulele se deplasează mai repede, distribuția se uniformizează mai repede. Starea macroscopică spre care evoluează sistemul rămâne însă aceeași: particulele ajung să exploreze întregul volum disponibil.

Butonul de readucere în V₁ arată diferența dintre spontan și forțat

După ce sistemul s-a răspândit, apasă „Readu particulele în V₁”. Particulele se întorc în compartimentul inițial numai pentru că simularea intervine din exterior și le repoziționează. Mișcarea microscopică obișnuită nu produce în mod observabil această reorganizare globală de una singură.

Important pentru interpretare: procentul numit „indice de dispersie” este un indicator vizual al modului în care particulele sunt distribuite în spațiu. El este folosit aici pentru a vedea evoluția sistemului și nu trebuie confundat cu o măsurare directă, în jouli pe kelvin, a entropiei termodinamice reale.