Termodinamică / A doua lege a termodinamicii

03

A doua lege a termodinamicii

Formule și raționament matematic

Relații matematice și justificări.

Spațiu de lucru · lecția 12

A doua lege a termodinamicii

Formule și raționament matematic — A doua lege a termodinamicii

Prima lege a termodinamicii stabilește conservarea energiei, dar nu poate spune singură în ce sens se desfășoară un fenomen. De exemplu, energia s-ar conserva și dacă o cantitate de căldură ar trece de la un corp rece la unul cald. În realitate, fără intervenție exterioară, căldura trece în sens invers: de la temperatura mai mare spre temperatura mai mică. Pentru a descrie matematic această direcție a proceselor termice introducem entropia.

Entropia și transferul de căldură

Considerăm un sistem care trece reversibil dintr-o stare în alta la o temperatură constantă \(T\). Dacă în timpul transformării sistemul schimbă cu mediul cantitatea de căldură \(Q_{\mathrm{rev}}\), variația entropiei este:

\[ \boxed{\Delta S=\frac{Q_{\mathrm{rev}}}{T}} \]

Relația trebuie citită cu atenție. \(Q_{\mathrm{rev}}\) este pozitiv atunci când sistemul primește energie sub formă de căldură și negativ atunci când sistemul cedează energie.

Dacă sistemul primește căldură:

\[ Q_{\mathrm{rev}}>0 \quad\Longrightarrow\quad \Delta S>0 \]

Dacă sistemul cedează căldură:

\[ Q_{\mathrm{rev}}<0 \quad\Longrightarrow\quad \Delta S<0 \]

Așadar, entropia unui anumit corp poate să crească sau să scadă. Ceea ce va deveni important în legea a doua este variația entropiei întregului sistem.

De reținut: căldura \(Q\) descrie un transfer de energie, în timp ce entropia \(S\) este o mărime care caracterizează starea sistemului.

Unitatea de măsură

Din relația entropiei rezultă imediat:

\[ [S]=\frac{[Q]}{[T]} \] \[ [S]=\frac{\mathrm{J}}{\mathrm{K}} \]

Prin urmare, în Sistemul Internațional:

\[ \boxed{[S]=\mathrm{J/K}} \]

De ce nu trebuie urmărit doar un singur corp?

Presupunem că un corp cedează reversibil o cantitate de căldură de modul \( |Q| \) unui alt corp aflat la aceeași temperatură \(T\).

Pentru corpul care pierde energia:

\[ Q_1=-|Q| \] \[ \Delta S_1=-\frac{|Q|}{T} \]

Celălalt corp primește exact aceeași cantitate de energie:

\[ Q_2=+|Q| \] \[ \Delta S_2=+\frac{|Q|}{T} \]

Pentru sistemul format din cele două corpuri adunăm variațiile:

\[ \Delta S_{\mathrm{total}} = \Delta S_1+\Delta S_2 \] \[ \Delta S_{\mathrm{total}} = -\frac{|Q|}{T} + \frac{|Q|}{T} =0 \]

Entropia primului corp a scăzut, dar entropia celui de-al doilea a crescut cu exact aceeași valoare.

\[ \boxed{\Delta S_{\mathrm{total}}=0} \]

Acesta este cazul ideal al unui proces reversibil.

De ce căldura trece spontan de la cald la rece?

Acum considerăm două corpuri cu temperaturi diferite:

\[ T_H>T_L \]

\(T_H\) este temperatura corpului cald, iar \(T_L\) este temperatura corpului rece. O cantitate de căldură \(Q\) trece spontan de la corpul cald la cel rece.

Corpul cald pierde energia:

\[ \Delta S_H=-\frac{Q}{T_H} \]

Corpul rece primește aceeași energie:

\[ \Delta S_L=+\frac{Q}{T_L} \]

Entropia totală este:

\[ \Delta S_{\mathrm{total}} = -\frac{Q}{T_H} + \frac{Q}{T_L} \]

Pentru că:

\[ T_H>T_L \]

rezultă că:

\[ \frac{1}{T_L}> \frac{1}{T_H} \]

Așadar termenul pozitiv este mai mare în modul decât termenul negativ:

\[ \boxed{\Delta S_{\mathrm{total}}>0} \]

Aceasta este direcția naturală a procesului: căldura trece spontan de la temperatura mai mare spre temperatura mai mică, iar entropia totală crește.

Gândește invers: dacă aceeași cantitate de căldură ar trece singură de la corpul rece spre corpul cald, semnele s-ar inversa și entropia totală ar scădea. Tocmai de aceea un asemenea proces nu apare spontan. Pentru a transfera căldură de la rece la cald avem nevoie de energie din exterior, exact cum se întâmplă într-un frigider.

Forma matematică a legii a doua

Rezultatele anterioare pot fi rezumate într-o singură relație fundamentală. Pentru un sistem închis:

\[ \boxed{\Delta S_{\mathrm{total}}\geq 0} \]

Sunt posibile două situații.

Proces reversibil

\[ \Delta S_{\mathrm{total}}=0 \]

Este cazul ideal. Procesul poate fi inversat fără să rămână o modificare netă asupra sistemului și mediului.

Proces ireversibil

\[ \Delta S_{\mathrm{total}}>0 \]

Este cazul proceselor reale, în care apar frecare, turbulență sau transfer de căldură între corpuri aflate la temperaturi diferite.

Foarte important: legea a doua nu spune că entropia fiecărui obiect crește. Spune că entropia totală a unui sistem închis nu poate scădea.

Motorul termic și bilanțul energetic

Un motor termic funcționează între două rezervoare termice. El primește energie de la rezervorul aflat la temperatură ridicată, transformă o parte din ea în lucru mecanic și cedează restul rezervorului rece.

Simbol Semnificație Unitate SI
\(|Q_H|\) Căldura absorbită de la sursa caldă \(\mathrm{J}\)
\(|Q_L|\) Căldura cedată sursei reci \(\mathrm{J}\)
\(W\) Lucrul mecanic efectuat de motor \(\mathrm{J}\)
\(T_H\) Temperatura sursei calde \(\mathrm{K}\)
\(T_L\) Temperatura sursei reci \(\mathrm{K}\)

Motorul funcționează ciclic. După fiecare ciclu, substanța de lucru ajunge din nou în aceeași stare în care se afla la început.

De aceea variația energiei interne după un ciclu complet este:

\[ \Delta U=0 \]

Din prima lege a termodinamicii:

\[ \Delta U=Q-W \]

pentru întregul ciclu avem:

\[ 0=Q_{\mathrm{net}}-W \]

deci:

\[ W=Q_{\mathrm{net}} \]

Motorul primește \( |Q_H| \), dar cedează \( |Q_L| \). Prin urmare:

\[ \boxed{W=|Q_H|-|Q_L|} \]

Această relație arată că lucrul mecanic nu poate fi mai mare decât energia absorbită de la sursa caldă.

Randamentul motorului termic

Randamentul arată ce fracțiune din energia primită de motor este transformată în lucru mecanic util.

\[ \eta= \frac{\text{energia utilă}} {\text{energia primită}} \]

Energia utilă este lucrul mecanic \(W\), iar energia primită este \( |Q_H| \):

\[ \boxed{\eta=\frac{W}{|Q_H|}} \]

Folosim relația:

\[ W=|Q_H|-|Q_L| \]

și obținem:

\[ \eta= \frac{|Q_H|-|Q_L|} {|Q_H|} \]

Separând cei doi termeni:

\[ \boxed{ \eta= 1-\frac{|Q_L|}{|Q_H|} } \]

Randamentul nu are unitate de măsură deoarece este raportul dintre două energii:

\[ [\eta]=\frac{\mathrm{J}}{\mathrm{J}}=1 \]

Pentru exprimarea procentuală:

\[ \eta_{\%}=100\eta \]

Ciclul Carnot

Motorul Carnot este un model ideal de motor termic. Toate transformările din ciclul său sunt reversibile. El funcționează între o sursă caldă, la temperatura \(T_H\), și o sursă rece, la temperatura \(T_L\).

Ciclul conține patru transformări.

\(a\rightarrow b\) expansiune izotermă la \(T_H\); gazul primește căldura \( |Q_H| \).

\(b\rightarrow c\) expansiune adiabatică; nu există schimb de căldură.

\(c\rightarrow d\) comprimare izotermă la \(T_L\); gazul cedează căldura \( |Q_L| \).

\(d\rightarrow a\) comprimare adiabatică; nu există schimb de căldură.

În transformările adiabatice:

\[ Q=0 \]

În cazul ideal, reversibil, entropia substanței de lucru nu se modifică pe aceste două porțiuni ale ciclului.

Expansiunea izotermă la temperatura \(T_H\)

Gazul primește căldura \( |Q_H| \), deci entropia lui crește:

\[ \Delta S_H= \frac{|Q_H|}{T_H} \]

Comprimarea izotermă la temperatura \(T_L\)

Gazul cedează căldura \( |Q_L| \), deci:

\[ \Delta S_L= -\frac{|Q_L|}{T_L} \]

După un ciclu complet, motorul revine în starea inițială. Prin urmare și entropia substanței de lucru revine la valoarea inițială:

\[ \Delta S_{\mathrm{ciclu}}=0 \]

Așadar:

\[ \Delta S_H+\Delta S_L=0 \]

Înlocuind expresiile:

\[ \frac{|Q_H|}{T_H} - \frac{|Q_L|}{T_L} =0 \]

rezultă relația fundamentală pentru ciclul Carnot:

\[ \boxed{ \frac{|Q_H|}{T_H} = \frac{|Q_L|}{T_L} } \]

Deducerea randamentului motorului Carnot

Pentru orice motor termic:

\[ \eta= 1-\frac{|Q_L|}{|Q_H|} \]

Pentru motorul Carnot am găsit:

\[ \frac{|Q_H|}{T_H} = \frac{|Q_L|}{T_L} \]

Înmulțim în cruce:

\[ |Q_H|T_L=|Q_L|T_H \]

Împărțim relația la \( |Q_H|T_H \):

\[ \frac{|Q_L|}{|Q_H|} = \frac{T_L}{T_H} \]

Acest raport poate fi introdus direct în formula randamentului:

\[ \eta_C= 1-\frac{|Q_L|}{|Q_H|} \] \[ \eta_C= 1-\frac{T_L}{T_H} \]

Obținem astfel:

\[ \boxed{ \eta_C= 1-\frac{T_L}{T_H} } \]
Atenție la temperatură: în formula randamentului Carnot temperaturile trebuie introduse în kelvini. Nu se folosesc direct temperaturile exprimate în grade Celsius.

Relația este remarcabilă deoarece randamentul maxim nu depinde de gazul utilizat, de dimensiunea motorului sau de forma lui. În modelul Carnot, limita este stabilită numai de temperaturile celor două surse.

Cum influențează temperaturile randamentul?

Avem:

\[ \eta_C= 1-\frac{T_L}{T_H} \]

Dacă temperatura sursei calde \(T_H\) crește, iar \(T_L\) rămâne aceeași, raportul \(T_L/T_H\) devine mai mic.

\[ T_H\uparrow \quad\Longrightarrow\quad \frac{T_L}{T_H}\downarrow \quad\Longrightarrow\quad \eta_C\uparrow \]

Motorul poate avea deci un randament mai mare.

Dacă temperatura sursei reci \(T_L\) scade, păstrând \(T_H\) constant:

\[ T_L\downarrow \quad\Longrightarrow\quad \frac{T_L}{T_H}\downarrow \quad\Longrightarrow\quad \eta_C\uparrow \]

Din nou randamentul crește.

De aceea motoarele termice au nevoie de o diferență de temperatură. Nu temperatura ridicată în sine este suficientă; este importantă existența unei surse calde și a unei surse mai reci între care energia poate fi transferată.

De ce nu putem obține randament de 100%?

Un motor cu randament de 100% ar avea:

\[ \eta=1 \]

Folosind:

\[ \eta= 1-\frac{|Q_L|}{|Q_H|} \]

ar trebui să rezulte:

\[ \frac{|Q_L|}{|Q_H|}=0 \]

adică:

\[ \boxed{|Q_L|=0} \]

Motorul ar trebui să transforme întreaga energie primită de la sursa caldă în lucru mecanic, fără să mai cedeze nimic sursei reci.

Dar pentru motorul Carnot:

\[ \eta_C= 1-\frac{T_L}{T_H} \]

Pentru ca \( \eta_C=1 \), ar trebui:

\[ \frac{T_L}{T_H}=0 \]

ceea ce, pentru o temperatură finită a sursei calde, ar necesita:

\[ T_L=0\,\mathrm{K} \]

O asemenea condiție nu poate fi folosită pentru realizarea unui motor termic real. Prin urmare:

\[ \boxed{\eta_C<1} \]

Și cum motorul Carnot reprezintă cazul ideal:

\[ \boxed{\eta_{\mathrm{real}}<\eta_C} \]
Consecință: faptul că un motor nu transformă toată căldura în lucru mecanic nu este doar o problemă de construcție sau de frecare. Chiar și motorul ideal este limitat de legea a doua a termodinamicii.

Exemplu numeric — un motor Carnot

Considerăm un motor care funcționează între:

\[ T_H=850\,\mathrm{K}, \qquad T_L=300\,\mathrm{K} \]

Randamentul teoretic maxim este:

\[ \eta_C= 1-\frac{T_L}{T_H} = 1-\frac{300}{850} \]
\[ \eta_C= 1-0.353 = 0.647 \]

În procente:

\[ \boxed{\eta_C\approx64.7\%} \]

Chiar și în cazul ideal, motorul poate transforma în lucru mecanic cel mult aproximativ \(64.7\%\) din energia preluată de la sursa caldă.

Restul trebuie cedat sursei reci.

\[ 100\%-64.7\%=35.3\% \]
Un motor real care funcționează între aceleași temperaturi va avea un randament și mai mic, deoarece apar frecarea, turbulența și alte procese ireversibile.

O verificare rapidă folosind energia

Presupunem că motorul anterior efectuează într-un ciclu lucrul mecanic:

\[ W=1200\,\mathrm{J} \]

Știm că:

\[ \eta=\frac{W}{|Q_H|} \]

De aici:

\[ |Q_H|=\frac{W}{\eta} \]

Înlocuim valorile:

\[ |Q_H|= \frac{1200}{0.647} \]
\[ \boxed{|Q_H|\approx1855\,\mathrm{J}} \]

Din bilanțul energetic:

\[ W=|Q_H|-|Q_L| \]

rezultă:

\[ |Q_L|=|Q_H|-W \] \[ |Q_L|=1855-1200 \]
\[ \boxed{|Q_L|=655\,\mathrm{J}} \]

Bilanțul este astfel foarte clar:

\[ 1855\,\mathrm{J} = 1200\,\mathrm{J} + 655\,\mathrm{J} \]

Din cei \(1855\,\mathrm{J}\) primiți de motor, \(1200\,\mathrm{J}\) devin lucru mecanic, iar \(655\,\mathrm{J}\) sunt transferați sursei reci.

Verificarea prin entropie pentru același motor

Putem verifica rezultatul și din punctul de vedere al entropiei.

În timpul absorbției căldurii:

\[ \Delta S_H= \frac{|Q_H|}{T_H} \] \[ \Delta S_H= \frac{1855}{850} \]
\[ \Delta S_H\approx +2.18\,\mathrm{J/K} \]

În timpul cedării căldurii către sursa rece:

\[ \Delta S_L= -\frac{|Q_L|}{T_L} \] \[ \Delta S_L= -\frac{655}{300} \]
\[ \Delta S_L\approx -2.18\,\mathrm{J/K} \]

Pentru un ciclu complet:

\[ \Delta S_{\mathrm{ciclu}} = \Delta S_H+\Delta S_L \] \[ \Delta S_{\mathrm{ciclu}} = 2.18-2.18 =0 \]
\[ \boxed{\Delta S_{\mathrm{ciclu}}=0} \]

Rezultatul este exact ceea ce trebuie să obținem pentru ciclul Carnot ideal și reversibil.

Prima lege și a doua lege nu spun același lucru

Prima lege

\[ \Delta U=Q-W \]

Stabilește bilanțul energetic. Energia nu se creează și nu dispare.

A doua lege

\[ \Delta S_{\mathrm{total}}\geq0 \]

Stabilește sensul în care se pot desfășura spontan procesele reale.

Să presupunem că \(500\,\mathrm{J}\) ar trece spontan de la un corp rece către un corp cald.

Energia totală s-ar conserva. Prima lege nu ar fi încălcată.

Problema apare la entropie: entropia totală ar scădea, iar procesul ar contrazice legea a doua.

Prima lege răspunde la întrebarea „câtă energie?”. A doua lege răspunde și la întrebarea „în ce direcție?”. Tocmai de aceea avem nevoie de ambele.

Ce trebuie să urmărești într-o problemă

Înainte să alegi formula, stabilește sistemul analizat. Întreabă-te cine primește căldură și cine o cedează.

Pentru fiecare corp la temperatură constantă:

\[ \Delta S=\frac{Q}{T} \]

Acordă atenție semnului lui \(Q\):

\[ Q>0 \quad\Rightarrow\quad \Delta S>0 \] \[ Q<0 \quad\Rightarrow\quad \Delta S<0 \]

După ce ai calculat separat variația fiecărei componente, formezi bilanțul:

\[ \Delta S_{\mathrm{total}} = \Delta S_1+\Delta S_2+\ldots \]

Apoi interpretezi rezultatul:

\[ \boxed{ \Delta S_{\mathrm{total}}=0 \quad\Rightarrow\quad \text{proces reversibil} } \]
\[ \boxed{ \Delta S_{\mathrm{total}}>0 \quad\Rightarrow\quad \text{proces ireversibil} } \]

Relațiile esențiale ale lecției

Variația entropiei într-un transfer reversibil de căldură la temperatură constantă:

\[ \boxed{\Delta S=\frac{Q_{\mathrm{rev}}}{T}} \]

Legea a doua a termodinamicii pentru sistemul închis:

\[ \boxed{\Delta S_{\mathrm{total}}\geq0} \]

Proces reversibil:

\[ \boxed{\Delta S_{\mathrm{total}}=0} \]

Proces ireversibil:

\[ \boxed{\Delta S_{\mathrm{total}}>0} \]

Bilanțul energetic al motorului termic:

\[ \boxed{W=|Q_H|-|Q_L|} \]

Randamentul unui motor:

\[ \boxed{ \eta= \frac{W}{|Q_H|} = 1-\frac{|Q_L|}{|Q_H|} } \]

Pentru ciclul Carnot:

\[ \boxed{ \frac{|Q_H|}{T_H} = \frac{|Q_L|}{T_L} } \]

Randamentul maxim între două temperaturi:

\[ \boxed{ \eta_C= 1-\frac{T_L}{T_H} } \]

Ideea matematică din spatele lecției

Conservarea energiei nu este suficientă pentru a descrie lumea termică. Două procese pot respecta perfect prima lege, dar numai unul dintre ele să poată avea loc spontan.

Criteriul suplimentar este entropia:

\[ \boxed{\Delta S_{\mathrm{total}}\geq0} \]

Dacă procesul ideal este reversibil, entropia totală rămâne constantă. Dacă procesul este real și ireversibil, entropia totală crește.

Aceeași idee explică de ce căldura trece de la cald la rece, de ce un frigider necesită energie și de ce niciun motor termic nu poate transforma întreaga căldură primită în lucru mecanic.