Optică geometrică / Refracția luminii

04

Refracția luminii

Probleme

Exerciții legate de această lecție.

Optică geometrică

Probleme rezolvate — Refracția luminii

Explicații și exerciții originale Phyastro. Repere conceptuale: Halliday, Resnick și Walker, cap. 33-5–33-6; OpenStax, College Physics for AP Courses 2e, 25.1–25.5. În calcule folosim \(c=3{,}00\cdot10^8\,\mathrm{m/s}\), dacă nu se precizează altfel.

1. Din aer într-un bloc de sticlă

Enunț. O rază trece din aer, \(n_1\approx1\), într-o sticlă cu \(n_2=1{,}50\), sub un unghi de incidență \(i=30{,}0^\circ\). Calculează unghiul refracției și viteza luminii în sticlă.

  1. Indicăm explicit mediul de sosire și trasăm normala. Legea Snell–Descartes este \(n_1\sin i=n_2\sin r\).
  2. Prin urmare \(\sin r=\sin30^\circ/1{,}50=1/3\), iar \(r=\arcsin(1/3)\approx19{,}47^\circ\). Folosim calculatorul în modul grade.
  3. Rezultatul \(r<i\) este coerent cu trecerea într-un mediu de indice mai mare. Din \(n_2=c/v_2\) rezultă \(v_2=2{,}00\cdot10^8\,\mathrm{m/s}\).

Răspuns: \(r\approx19{,}47^\circ\), \(v_2=2{,}00\cdot10^8\,\mathrm{m/s}\).

Nu împărțim direct unghiul \(30^\circ\) la indice. Relația este între sinusuri, iar aproximația \(\sin\theta\approx\theta\) necesită unghiuri mici exprimate în radiani.

2. Indicele determinat din unghiurile măsurate

Enunț. La trecerea din aer într-un lichid, o rază are unghiul de incidență \(45{,}0^\circ\) și unghiul de refracție \(30{,}0^\circ\). Considerând \(n_{\mathrm{aer}}=1\), determină indicele lichidului și viteza luminii în el.

  1. Rearanjăm legea refracției: \(n=\sin45^\circ/\sin30^\circ=(\sqrt2/2)/(1/2)=\sqrt2\approx1{,}414\).
  2. Viteza este \(v=c/n=3{,}00\cdot10^8/\sqrt2\approx2{,}12\cdot10^8\,\mathrm{m/s}\).
  3. Verificarea inversă dă \(n\sin30^\circ=\sqrt2/2=\sin45^\circ\). Indicele este mai mare decât al aerului și raza s-a apropiat de normală, așa cum arată datele.

Răspuns: \(n=\sqrt2\approx1{,}414\), \(v\approx2{,}12\cdot10^8\,\mathrm{m/s}\).

Acesta este un indice dedus dintr-o măsurare idealizată, pentru lumina folosită. Nu identificăm automat substanța doar dintr-un indice rotunjit.

* Extensie: deplasarea laterală într-o lamă cu fețe paralele

O lamă are grosimea \(e=4{,}00\,\mathrm{cm}\), indicele \(n=1{,}50\), iar mediul exterior este aer pe ambele fețe. Pentru \(i=45^\circ\), prima refracție dă \(r\approx28{,}13^\circ\). La a doua față, \(n\sin r=\sin i_{\mathrm{ieșire}}\), deci raza emergentă este paralelă cu raza incidentă.

Drumul interior are lungimea \(e/\cos r\). Distanța dintre suportul razei incidente și cel al razei emergente este componenta perpendiculară pe acele suporturi:

\[d=\frac{e\sin(i-r)}{\cos r}\approx1{,}317\,\mathrm{cm}.\]

Acesta este decalajul lateral, nu deplasarea de-a lungul feței. Rezultatul presupune fețe plane paralele și același indice exterior la intrare și la ieșire.