Optică geometrică / Reflexia totală

04

Reflexia totală

Probleme

Exerciții legate de această lecție.

Optică geometrică

Probleme rezolvate — Reflexia totală

Explicații și exerciții originale Phyastro. Repere conceptuale: Halliday, Resnick și Walker, cap. 33-5–33-6; OpenStax, College Physics for AP Courses 2e, 25.1–25.5. În calcule folosim \(c=3{,}00\cdot10^8\,\mathrm{m/s}\), dacă nu se precizează altfel.

1. Aceeași suprafață, două unghiuri de incidență

Enunț. Lumina trece din sticlă, \(n_1=1{,}50\), spre aer, \(n_2=1\). Calculează unghiul critic și stabilește ce se întâmplă pentru \(i=30^\circ\), respectiv \(i=45^\circ\).

  1. Condiția necesară pentru reflexie totală este îndeplinită: \(n_1>n_2\). Unghiul critic verifică \(\sin i_c=n_2/n_1=2/3\), deci \(i_c\approx41{,}81^\circ\).
  2. Pentru \(30^\circ<i_c\), există rază refractată: \(\sin r=1{,}50\sin30^\circ=0{,}750\), de unde \(r\approx48{,}59^\circ\). Ea se îndepărtează de normală.
  3. Pentru \(45^\circ>i_c\), încercarea de a calcula \(\sin r=1{,}50\sin45^\circ\) dă aproximativ \(1{,}061>1\). Nu există un unghi real de refracție în acest model; apare reflexie totală, cu unghiul reflexiei \(45^\circ\).

Răspuns: \(i_c\approx41{,}81^\circ\); la \(30^\circ\), \(r\approx48{,}59^\circ\); la \(45^\circ\), reflexie totală.

La \(i=i_c\), raza refractată-limită are direcția de-a lungul interfeței. Pentru criteriul geometric de reflexie totală folosim strict \(i>i_c\), nu confundăm limita cu un unghi obișnuit de transmisie.

2. Poate o prismă de 45° să întoarcă raza prin reflexie totală?

Enunț. O rază intră normal printr-o față a unei prisme dreptunghice isoscele și ajunge pe ipotenuză cu \(i=45^\circ\). Exteriorul este aer. Analizează separat o prismă de sticlă cu \(n=1{,}50\) și o prismă idealizată dintr-un material transparent cu \(n=4/3\).

  1. Intrarea normală nu deviază raza, deci unghiul de \(45^\circ\) pe ipotenuză rezultă din geometria prismei.
  2. Pentru sticlă, \(i_c=\arcsin(2/3)\approx41{,}81^\circ\). Unghiul de \(45^\circ\) este mai mare: raza se reflectă total pe ipotenuză și își schimbă direcția cu \(90^\circ\).
  3. Pentru \(n=4/3\), \(i_c=\arcsin(3/4)\approx48{,}59^\circ\). Acum \(45^\circ<i_c\), deci nu avem reflexie totală. O parte din lumină se transmite; legea Snell dă \(\sin r=(4/3)\sin45^\circ\approx0{,}9428\), adică \(r\approx70{,}53^\circ\).

Răspuns: Prisma cu \(n=1{,}50\) poate întoarce raza prin reflexie totală în configurația dată; cea cu \(n=4/3\) nu.

Denumirea geometrică a prismei nu garantează singură reflexia totală. Contează indicii celor două medii și unghiul la fața pe care se reflectă raza.

* Extensie: unghiul de acceptanță al unei fibre drepte

Considerăm o fibră ideală dreaptă, cu miez \(n_m=1{,}50\), înveliș \(n_v=1{,}40\) și intrare plană perpendiculară pe axă, în aer. Pentru o rază meridională, notăm cu \(\alpha\) unghiul de intrare față de axă, iar cu \(\beta\) unghiul interior față de axă.

La intrare, \(\sin\alpha=n_m\sin\beta\). La peretele lateral, incidența este \(i=90^\circ-\beta\). Din condiția de reflexie totală \(\sin i>n_v/n_m\) rezultă \(\cos\beta>n_v/n_m\), apoi:

\[\sin\alpha<\sqrt{n_m^2-n_v^2}=\sqrt{0{,}29}.\]

Unghiul-limită este \(\alpha_{\max}\approx32{,}58^\circ\); condiția strictă de mai sus descrie \(\alpha<\alpha_{\max}\). Este un rezultat al modelului geometric, pentru raze meridionale; nu calculează modurile ondulatorii sau pierderile unei fibre reale curbate.